Înțeleg bucuria jucătorilor echipei de fotbal Oțelul Galați, căci nu-i de ici, de colea să cîștigi titlul de campioană. E o performanță care s-ar putea să mai fie repetată la Galați peste 50-100 de ani. Din partea mea, le doresc celor de la Oțelul să ia titlul și la anul, și peste doi ani, să le arate tuturor din fotbalul românesc că reușita din 2011 nu a fost întîmplătoare.
Dar și bucuria asta trebuie gestionată cumva. Eu cînd i-am văzut pe jucătorii Oțelului aruncîndu-se îmbrăcați în piscină, am zis că nu-i adevărat. Că cineva are chef de glume proaste, că o fi un trucaj ceva la mijloc. De ce am rămas surprins în mod neplăcut? Pentru că tot sezonul, cei de la Oțelul au pozat (și chiar au fost) în băieți serioși, cu două clase peste cocalarii din fotbalul autohton, care se sparg în figuri prin cluburi de fițe, pînă la 3 dimineața. Jucătorii antrenați de Dorinel Munteanu și-au văzut de treaba lor, nu au apărut cu scandaluri prin ziare și, în general, au avut o conduită ireproșabilă, vorbind doar pe teren. Marius Stan a fost și el un conducător de club care nu a acceptat să intre în polemici inutile, să se ia la harță cu indivizi de teapa lui Marian Iancu sau Porumboiu de la Vaslui. Stan a vrut cumva să demonstreze (și pe alocuri a reușit) că este adeptul altui tip de comportament, că promovează alte valori și obiceiuri sănătoase în fotbalul românesc.
E, pornind de la aceste premize, pare total aiurea, parcă din alt film, să îi vezi pe cei de la Oțelul maimuțărindu-se în piscina de la Club Viva. Repet, înțeleg bucuria fotbaliștilor de la Oțelul, dar eu, unul, mă așteptam să văd altceva din partea lor. Dacă tot le-a venit pe chelie să se comporte ca niște maneliști, puteau măcar să o facă într-un cadru privat, fără să cheme televiziunile să îi filmeze, fără să îi afle lumea. Puteau să se descătușeze ei între ei, nu să îi vadă toată țara cum se aruncă unii pe alții îmbrăcați în piscină.
Sursa foto: Adevărul de Seară Galați