La doar 32 de ani, adică în 2008, înainte să ajungă deputat PDL Galați, Mihail Boldea cîștigase bani cît pentru trei vieți. În 2009, la scurt timp după ce și-a publicat prima declarație de avere pe site-ul Camerei Deputaților, în calitate de ales al neamului, țin minte că l-am întrebat pe Boldea cum anume a făcut de a reușit să strîngă atîta bănet. O întrebare simplă, care necesita un răspuns la fel de simplu și lămuritor. Boldea nu a părut deloc deranjat de întrebarea pe care i-am adresat-o (cum sînt destui în Galațiul/România asta, care sar de cur în sus cînd îi întrebi despre averile dobîndite), ci s-a înarmat cu suficient tupeu și mi-a răspus destins: “Toți mă întreabă de banii mei. Ce nu știu mulți este că eu sînt avocat de la 22 de ani. Am muncit pentru acești bani, care-i problema? Am o meserie liberală, din care am cîștigat destul de bine. Nu am intrat sărăntoc în politică, ca alții…”.
Evident, Boldea mințea de rupea. La 22 de ani, el nici nu terminase Facultatea de Drept (la Iași), darămite să fie avocat. Pînă la 25 de ani a stat stagiar la avocatul Alexandru Bălan, fost președinte al Curții de Apel Galați, timp în care mai mult a băgat talpă prin sălile de judecată, sumele de bani revenindu-i, așa cum era normal, titularului cabinetului, recte av. Bălan. Abia din 2001, Mihail Boldea și-a făcut propriul cabinet de avocatură, remarcîndu-se rapid prin tupeul cu care își ținea pledoariile în sălile de judecată. În 7 ani (2001-2008), este imposibil ca Boldea să fi strîns un milion de euro din avocatură. Știu că avea printre cele mai mari onorarii dintre toți avocații, dar vorbim despre 1 milion de euro, nu de 1 milion de lei.
Boldea nu a fost un avocat genial
E clar că Boldea obișnuia să treacă sume modice pe chitanțele (delegațiile la dosar) tăiate clienților, pentru a nu plăti impozite mari la stat. De pildă, dacă percepea un onorariu de 100 de milioane de lei vechi, pe chitanță trecea 5 milioane, așa cum obișnuiesc să procedeze aproape toți avocații din țara asta. Dar chiar și-așa, tot nu ies sumele exorbitante din declarațiile lui de avere. La un moment dat, Boldea a avut șapte apartamente, o vilă pe Arcașilor, două terenuri intravilane scumpe și vreo 500.000 de euro bani cash, conform propriilor declarații de avere. Bani pe care cică i-a strîns pentru că, sanchi, era de la 22 de ani în avocatură. Păi, sînt avocați vechi în Baroul Galați (mă refer la avocații buni, nu la parașutele cu Dreptul făcut la Spiru Haret), care nu au reușit întreaga viață să strîngă nici 10% din cît a agonisit deputatul-avocat Mihail Boldea în doar 7 ani de meserie. Este de notorietate faptul că Boldea îi reprezenta pe interlopi, pe care avea grijă să îi jupoaie de bani, dar să fim serioși, nu era nimeni atît de nebun & bogat încît să îi idea un onorariu de, să zicem, 100.000 de euro.
În concluzie, Boldea nu a făcut avere pledînd la bară, reprezentîndu-și clienții, ci din tunurile imobiliare pe care le-a dat, ba mai nou iată că apar informații din dosarele lui penale cum că s-ar fi aflat și în spatele unei rețele de prostituție. Boldea nu a fost un avocat genial, nici pomeneală. Și asta pentru că eu nu cred că există avocați geniali. De regulă, avocații care au succes în instanțele din România înseamnă că au șmenurile făcute cu judecătorii. Sau, cum a fost de nenumărate ori cazul lui Boldea, întîlnesc judecători slab pregătiți, adevărate catastrofe pe linie profesională, care se sperie de renumele avocatului și dau sentințe favorabile clienților pe care acesta îi reprezintă. Și dau astfel de sentințe nu neapărat pentru că ar fi corupți, ci pentru că sînt înfiorător de proști.