Mihail Boldea este de negăsit, de poți să juri că a fugit din țară. Timp ar fi avut berechet, căci de vineri, cînd am discutat cu el la telefon, Boldea putea să facă și înconjurul Pămîntului, darămite să dispară în Caraibe ori aiurea. E bine însă că polițiștii îl caută pe Boldea la vila lui de pe str. Arcașilor, ca și cum deputatul-avocat ar fi atît de prost încît să stea întins pe canapeaua din living să îi aștepte pe mascați ca să îl salte în direct, cu televiziunile după ei. Pînă cînd va fi prins și încătușat, deputatul Mihail Boldea a acceptat să ne acorde un scurt interviu. Ne cerem scuze pentru calitatea precară a imaginii și a sunetului, dar ce vreți: omul vorbea de pe o plajă din Caraibe.
Rep: Salut, Mihail. Care mai e treaba în Caraibe?
Boldea: Treaba e bună, mulțumesc de întrebare. Tocmai ce am ajuns la hotel și m-am cazat. Morții mă-sii, din cauză că am plecat pe fugă, nu am reușit să prind o cameră mai de Doamne-ajută. Am luat o ieftineală la early booking. Stau la parter, ca ultimii fraieri, de-mi intră toți țînțarii în cameră. Cred că mîine dimineață o să fiu ciuruit.
Rep: E bună vremea pe-acolo, cît e temperatura apei?
Boldea: Vremea e bună, sînt 31 de grade Celsius în atmosferă. Apa e excelentă, nu știu exact cîte grade are, și se aude că și în perioada următoare vremea va fi extrem de frumoasă. E bine, aș fi nesimțit să mă plîng că o duc rău. Însă e destul de nasol cu internetul pe-aici, merge greu. De pildă, am vrut astăzi să intru pe Antidotul să văd ce ați mai scris despre mine și nu am putut. La fel, nici Viața liberă nu am putut să o accesez și chiar îmi pare rău, căci am înțeles că băieții o ardeau cu UPDATE peste UPDATE, că veneau din oră în oră cu amănunte despre mine, deși habar nu aveau unde sînt și ce fac.
Rep: Ce-ai făcut, ai reușit să îți vinzi casele și să îți transferi banii într-un cont în străinătate?
Boldea: Nu în totalitate, dar nu-i timpul pierdut. Oricum, am 278.000 de euro într-un cont care nu-i pe numele meu, ca să nu mă prindă Interpolul, deci am din ce să trăiesc 2-3 ani de-acum înainte. Aici, în Caraibe, m-am întîlnit cu mai mulți amici de-ai mei pe care i-am apărat în diverse dosare. Nu toți sînt interlopi, să știi… De pildă, am prieteni care au absolvit Liceul Vasile Alecsandri (LVA), ca și mine, iar acum lucrează ca recuperatori de bunuri și diverse alte produse.
Rep: Mă așteptam să fugi în Suedia, la gurul tău Bivolaru.
Boldea: Poate o să ajung și pe-acolo, căci aș avea o vorbă de schimbat cu Gregorian, poate beau și halbă de pișat cu dumnealui, dar deocamdată stau liniștit la soare, să mi se mai fixeze calciul. Stăteam și mă gîndeam că dacă nu era treaba asta cu ancheta DIICOT cred că nu plecam nici peste 10 ani într-un concediu. Toată ziua muncă și iar muncă, ba la parlament, ba la cabinet, ba prin oraș, unde încercam să văd ce parcuri mai pot fi vîndute.
Rep: Ăștia vor să te aresteze aici, în România.
Boldea: Păi și ce, nu le dau eu voie să mă aresteze? Din partea mea, poa’ să-mi dea și 127 de ani de pușcărie, căci am cui să îi dau mai departe, la rîndul meu. Văd că, mai nou, mă citează și cei de la DNA. Să fie sănătoși, poate o să ne găsim într-o viață viitoare, să le explic cum am fugit din țară. De Paști, am să le trimit tuturor o vedere cu mine stînd la plajă, alături de două thailandeze minore. Hai, pa, v-am pupat pe portofel!