Pe acest mic şmecher tras la xerox îl aşteaptă o strălucită carieră de cocalar. Ar putea ajunge, la o adică, preşedintele Republicii Cocalarilor sau măcar prim ministru al Guvernului Cocalarilor. Freza lui în patru zări dă indicii clare despre direcţiile în care merge roaba de căcat din capul lui, care-i ţine loc de creieri. Aşadar, la mansardă, gagiul posedă materie căcănie, în loc de materie cenuşie. Acest lucru nu îl deranjează, ci îl impulsionează. Să comită cît mai multe căcaturi.
Cum faţă de rocker nu are şi nici nu va avea nici dacă îşi va lăsa vreodată părul să-i crească pîn’ la cur, de aici, de la mine din sufragerie, mie îmi pare că micul cocalar cu ţepi arată cu degetele mijlocii către chitara din spatele său, gest care deranjează.
Dacă poza de mai sus este trucată, în sensul că, în realitate, în locul chitarei era de fapt mecla lui Nicolae Guţă, o să-mi prezint scuze faţă de acest puşti care, iată, ştie doar cum se arată, nu şi cum se dă o muie. Iar dacă, prin absurd, ştie şi cum se dă, nu înţeleg de ce a folosit propria-i materie primă, în loc de gel, pentru a arăta, scuzată-mi fie expresia, ca o pulă mică.
