Dacă aș fi un tîmpit care ar pune botul la toate vrăjelile politicienilor aș scrie ceva de genu: birocrația din Primăria Galați a primit o grea lovitură!
Hai să fim serioși. Recunosc, o dată cu ultimele disponibilizări, prilejuite de votarea noii organigrame a Primăriei, corupția de aici a fost puțin ciupită de fund. Bine, hai să exagerez un pic: a primit o palmă peste fund.
Se pare că responsabil de mini-deratizarea din Primărie este viceprimarul Ciumacenco. Multă lume a cam tot făcut mișto de Nicușor: că e băbălău, că e tinerel, că e copilul de mingi a lu Moș Nicolae, că nu știe multe, etc. Numai că Ciumacenco, care se vrea un fel de Ponta de Galați, este singurul care a reușit să-l Convingă pe Nicolae să se dea puțin de o parte. Mai mult, se pare că Ciumacenco conduce deja Primăria din umbra lui Nicolae. Și gurile rele spun că mai are puțin și se impune și în partid.
Să revenim. Practic au sărit din schemă nume grele, niște matusalemici/e care păreau înfipți pe veșnicie în grila de programe a primăriei și condamnați pe eternitate să șmenuiască tot ce prind. E vorba de o parte din acei aplaudaci, care făceau din birocrație o artă în sine. Oameni talentați care știau că șmenul e șmen, șpaga e șpagă, iar tunurile trebuie trase cu atenție sporită.
În ce constau modificările. S-au comasat cîteva servicii în direcții, s-au schimbat denumiri, în fine, s-a mai modificat pe ici, pe colo, prin părțile mai moi ale Primăriei. Concluzia e că din cele 57 de posturi de conducere mai rămîn 40. Adică 17 șmenozauri devin șomeri. Dintre aceștia îmi face o deosebită plăcere să-i amintesc pe următorii:
De departe numărul 1 pe tricoul disponobilizaților este Mariana Vrînceanu, șefă la Direcția Patrimoniu. Despre golăniile făcute de madam Vrînceanu e inutil să mai amintesc. În fond ăsta e un amărît de articol nu un foileton.
Un alt personaj pe care n-o să-l regrete prea nultă lume e Aurel Grăjdeanu. Știu că nu aveți habar cine este. De altfel, puțini au înțeles în ce consta munca lui. Grăjdeanu era șef pe deja fostul Serviciu care se ocupa cu asociațiile de propietari. Ce făcea concret nenea ăsta e un mare mister pentru multă lume.
Urmează Mitică Budescu, șef la fostul Serviciu revendicări. Ehe, mare sforar nea Mitică Budescu ăsta. Știa să ia și mereu uita să dea. Avea un caracter atît de frumos încît atunci cînd se uita în oglindă, fugeau și ciorile de pe cupola bisericii.
Deloc de neglijat. Mirobolanta Elena Pătruță, șeful Departamentului Juridic. Duduia Pătruță a dat dovadă de o înțelegere exhaustivă a termenului ”no combat”. Pătruță (n.a. o prietenă a avocatului Boldea) se poate mîndri că sub conducerea ei, Primăria a pierdut o grămadă de procese. Cam toate. E drept că uneori chiar ea uita să se prezinte la unele procese. Dar să nu fim răutăcioși, în fond era vorba de niște case vechi și amărîte.
