Te uiți așa la Mircea Toader și la Marius Necula și deodată te izbește întrebarea: bă, ăștia-s proști sau doar bătuți în cap? Ambii se cred mari valori, mari personalități politice, dar se confruntă cu un handicap major: nu îi bagă nimeni în seamă nici la București, nici la Galați. Cînd vin în Galați și merg să viziteze instituțiile unde directorii (șefii) sînt numiți de PDL (Prefectură, Inspectoratul Școlar, AJOFM etc), pînă și femeia de serviciu îi ia tare cu “Alo, domnu’, vedeți pe unde călcați că abia am spălat holul”. Iar la partid la ei, la PDL, Toader și Necula (în special Toader) sînt ținta ironiilor, a miștourilor lăbărțate. E drept că glumele se fac pe la spate, căci Toader și Necula (în special Necula) sînt tare răzbunători, dar esențial mi se pare că ei sînt subiect predilect de caterincă.
De prin 2009 încoace, de cînd PDL a făcut guvern cu UDMR și cu dezertorii de la UNPR, cum pica Boc 2 sau Boc 3, brusc se insinuau în seamă Mircea Toader și Marius Necula. Că, vezi-Doamne, sînt și ei în cărți pentru a prelua cutare minister (Toader la Transporturi și Necula la Industrie). Zvonurile cu pricina nu puteau fi lansate decît de Toader și Necula, care probabil mai scăpau 1.500-2.000 de euro la Antena 3 ori la Realitatea TV, ca să îi bage și pe ei în lista nominalizaților. Să îi amintească și pe ei că sînt în vederile viitorului selecționer (prim ministru), asta ca să folosesc un termen din fotbal. Și ca să rămîn încă puțin la fotbal, aș face o comparație cu presupusele nominalizări ale lui Toader și Necula, apărute de-a lungul timpului în diverse guverne. E ca și cum, dacă Mourinho ar demisiona de la Real Madrid, în ziare ar apărea următoarea informație: “Pentru postul de antrenor la Real Madrid sînt vehiculate mai multe nume, printre care și cel al lui Iulian Grosu din Galați, care a antrenat echipa Școlii Gen. nr. 29, pe vremea cînd era student”.
Toader și Necula încă mai speră
Ce vreau eu să spun este că așa cum mă recomandă pe mine CV-ul ca să preiau de mîine pe Real Madrid, tot așa au și Toader & Necula referințe solide pentru un post de ministru. Astăzi, cînd Guvernul Ungureanu era în chinurile facerii în laboratoarele PDL de la Cotroceni, alde Toader și Necula erau iarăși pe nu știu ce listă, pe a 14-a poziție pentru a prelua nu-ș-ce portofoliu de ministru. Poate ar trebui să îi explice cineva lui Toader că din toată activitatea lui de politician, istoria va reține doar gestul ăla penibil cu degetul îndreptat aiurea în sus, cînd a dat peste cap votul pedeliștilor în plenul Camerei Deputaților. Iar în dreptul lui Marius Necula va figura faptul că este politicianul care a fost atît de bărbat încît și-a pus mama de 70 de ani să fie acționar majoritar la o firmă care construiește săli de sport cu bani de la stat.
Dar atît Toader, cît și Necula (în special Necula, că e mai tînăr) încă speră că vor ajunge la un moment dat miniștri. Păi dacă Toader și Necula nu au avut loc nici în Guvernul Boc (recunoscut ca fiind guvernul cu cei mai mulți idioți în funcțiile de ministru, de după 1990), e puțin probabil că vor ajunge să depună vreodată jurămîntul în fața președintelui țării. Însă eu zic să nu fim răi, să nu le luăm speranța celor doi parlamentari PDL Galați, Mircea Toader și Marius Necula, și să îi anunțăm că neinstalatul Guvern Ungureanu va trece deja printr-o primă remaniere și se caută oameni pentru posturile de miniștri la Transporturi și Industrie.