Pe Marius Stan îi știam băiat elegant. Cu banul pe el, cu gusturi fine, cu predicatele tot timpul la purtător. Am apreciat capacitatea lui Marius Stan de a face față răfuielilor din spațiul public jegos al fotbalului românesc. Ca fotbalist, Marius Stan a fost mediocru. Nimeni nu își aduce aminte de vreo șmecherie reușită de Stan pe terenul de fotbal. E drept că Marius Stan a fost fundaș la viața lui și, de regulă, dacă nu te numești Roberto Carlos, nu prea ai cum să ieși în evidență, să te țină lumea minte că ai făcut ceva semnificativ în existența ta de apărător.
Dar, cum ziceam mai sus, dacă Marius Stan s-a remarcat prin ceva în spațiul public, după ce s-a lăsat de fotbal, a fost prin faptul că stăpînește destul de bine limba română (ceea ce pentru un fost fotbalist, să recunoaștem, e remarcabil) și că nu are gusturi îndoielnice, că nu este manelist prin definție.
Tocmai de aceea eu, unul, am fost neplăcut surprins să îl văd pe Marius Stan cu ditamai ceasul de cocalar la mînă, într-o fotografie făcută de d-na Maria Măndiță, pentru cotidianul Viața Liberă (click pe poză). La banii lui, credeam că Marius Stan își permite să își cumpere ceva mai mult decît o solniță de mărimea Inelului de la Rocadă, cu două ace care se învîrt de colo pînă dincolo.
Mă gîndesc că și Marius Stan are internet acasă, deci putea să dea două click-uri pe Google, ca să înțeleagă că bordura pe care dumnealui o poartă la mînă nu rezonează deloc cu condiția de om educat, citit, informat și în trend, pe care care el se străduiește din răsputeri să o afișeze în calitate de președinte al clubului de fotbal Oțelul Galați.
Dar oare ceasul lui Marius Stan prinde și Europa FM sau doar este subacvatic și antișoc?
