Am ajuns să regret vremurile alea din 2005-2006, cînd tot cocalarul gălățean își cumpăra cel puțin o sacoșă de petarde de la colțul străzii. Distracția maximă era să intri într-o scară de bloc, să dai foc la un pumn de pocnitori și să fugi înainte să cadă varul de pe pereți. Ziarele apărute după Revelion anunțau pe prima pagină cazuri de oameni mutilați, rămași fără ochi sau fără degetele de la mîini. Nu mai spun că, în perioada sărbătorilor de iarnă, poliția raporta cu succes “capturi impresionante” de petarde, pocnitori și artificii. Altădată, la ora asta, 17.00, cînd lumea își face freza de Revelion, cartierele Galațiului duduiau mai ceva ca economia pe timpul lui Tăriceanu. Se zgîlțîiau și chiloții puși la uscat pe sîrmă, în balconul închis cu termopane.
Anul acesta, cu ocazia Revelionului 2011, constat că se pocnește mai mult din degete în Galați. Într-un fel e bună și criza asta financiară la ceva, că îi civilizează pe cocalari cu japca, pe principiul că dacă nu mai ai bani de țigări e cazul să te lași de fumat. Dar cum suma viciilor este constantă, stau și mă întreb cu ce își consumă energia astăzi cocalarii din Galați care cheltuiau, acum 4-5 ani, jumătate de salariu pe artificii, pocnitori și alte petarde.
Canci petarde, nexam pocnitori!
-->