Jaf la drumul mare. În ultimele zile, cămătarii care îşi spun bancheri, au scumpit creditele. Şi asta fără ca, virgulă, clienţii băncilor să poată face ceva. Nişte nenorociţi. Cei care au credite s-au văzut nevoiţi să bage mai adînc mîna în buzunar pentru a-şi plăti ratele. Băncile ăstea nenorocite, care au apărut ca ciupercile după ploaie, nu vor să rişte nimic. Ele nu concep să piardă.
După ce că unele dintre ele acordă împrumuturi de două, sau chiar trei ori mai mari decît o fac în ţara mamă, acum vor să treacă criza tot pe spatele fraierului de client. Şmecheria folosită este o frază introdusă în mai toate contractele, care sună cam aşa: “banca îşi rezervă dreptul de a majora dobînzile în funcţie de condiţiile pieţei”. Ei bine, am o veste proastă pentru cămătarii ăştia de la bănci. Clauza cu pricina este abuzivă, întrucît este prea vagă şi nu prezintă clientului un motiv întemeiat pentru respectiva majorare.
Aşa că, dacă vă aflaţi în situaţia asta, puneţi mîna şi daţi băncile în judecată. Mai ales că de curînd s-a creat şi precedentul. Despre ce e vorba. Un profesor de istorie din a dat dovadă de cohones şi a dat Banca Românească în judecată. Şi a şi cîştigat.
Baza legală a procesului a fost Legea 193/2000, privind clauzele abuzive contractuale, care la art.1 stipulează:
(1)Orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vînzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sînt necesare cunoştinţe de specialitate.
(2) În caz de dubiu asupra interpretărilor unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3) Se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Pe ei, pe Banca lor!
