Bă, și doar am zis să nu mai fiu atît de milos cu scursurile de oameni. Să nu mai fac eu pe bunul samariteanul care sare în ajutorul celor dezavantajați de împrejurări. Și asta pentru că nu e prima oară cînd o iau în freză de la cei cărora le-am întins o mînă de ajutor, atît cît am putut și cît m-am priceput eu.
De exemplu, Aurel Stancu. Am auzit că va candida pentru un post de senator, din partea Partidului Poporului Dan Diaconescu. Așa că am pus, luni, mîna pe telefon ca să îi iau un interviu. Să îi dau șansa să se afirme în scop electoral, gratis, aici, pe antidotul.ro. Iar Aurel Stancu, în loc să zică mersi că și-a mediatizat (fără bani, de data asta) gogorițele de politician în devenire, m-a sunat astăzi (miercuri), după apariția acestui articol, ca să mă amenințe, să îmi spună cît de șmecher este el. După monologul lui de aproape 5 minute, am început și eu să cred că Stancu este paranoic, așa cum l-au catalogat cîțiva cititori, pe antidotul.ro. Oameni buni, Aurel Stancu este atît de tulburat încît a ajuns să mă acuze că aș fi în slujba nu știu căror forțe ale Răului, în scopul de a-i anihila lui șansele electorale de a deveni senator. Dar mai întîi să vă prezint delirul verbal al lui Aurel Stancu, după care am să comentez și eu un pic spusele lui, pentru că la telefon nu am mai apucat să îi dau replica întrucît nesimțitul a închis brusc și deodată.
Are cuvîntul Aurel Stancu:
“Băi Iulian Grosu, nici nu a început campania electorală și tu deja minți și dezinformezi în ultimul hal. Cum ai putut să scrii, mă, că eu sînt proprietarul hotelului Turist? Aș vrea eu să fie așa, dar, din păcate, te informez că lucrurile nu stau așa. Hotelul aparține unui asociat de-al meu, pe care eu l-am ajutat să îl cumpere, dar eu nu am nici un geam, nici o ușă, nici o clanță din Hotel Turist. Eu plătesc chirie la acest hotel, mă îngrozesc cînd îmi vine factura lunară cu cît am de plătit. Chiar vorbeam cu niște prieteni zilele trecute, cînd m-am decis să candidez, și mă gîndeam ce ziarist din Galați ar putea să scrie minciuni la adresa mea, și mi-a venit în minte un singur nume: Iulian Grosu. Băi Iulian Grosu, ascultă cu maaare atenție ce îți spun acum. Poți să scrii ce vrei despre mine, treaba ta, dar te sfătuiesc să fii cu mare băgare de seamă, că dacă mai scrii o minciună despre mine, am să te acționez în instanță și am să te urmăresc pînă în pînzele albe în justiție. Crede-mă că sînt foarte ambițios. Avocații mei deja sînt cu ochii pe tine și, repet, dacă o să mai scrii o cît de mică minciună despre mine, dacă o să mai dezinformezi în legătură cu mine, o să dai de belea. Ce fel de ziarist ești tu, mă, de ești în stare să minți cu atîta dezinvoltură? Un ziarist fără caracter, fără Dumnezeu, fără studii… Acum 4 ani, mi-ai făcut fata să plîngă, după ce a citit pe internet măscările alea pe care le-ai scris despre mine, cînd afirmai cu subiect și predicat că sînt cel mai prost ziarist de pe Pământ. Băi, de data asta nu te mai iert. Mare atenție la ce și cum scrii despre mine…”.
Precizări din partea mea, Iulian Grosu
După care Aurel Stancu a închis telefonul, punînd capăt discuției, mai exact monologului său, căci numai el a vorbit. Prin urmare, mă văd nevoit să fac cîteva precizări.
1. Chiar îmi pare rău să aud că nu Aurel Stancu este proprietarul hotelului Turist. Eu credeam că Stancu este un fel de mogul, cel puțin așa poza el la tentativa lui de post de televiziune, la care nu a mai dat salariile de trei luni de zile.
2. Aurel Stancu vorbește cu atîta dezinvoltură despre acționarea în judecată a subsemnatului, de parcă ar ști sigur că va și cîștiga procesele în instanță. Mă, te pomenești că justiția este la cheremul lui Stancu, iar judecătorii nu sînt decît niște biete unelte aflate în mîna lungă a marelui realizator de televiziune locală.
3. Avocații lui Aurel Stancu vor fi cu ochii pe mine? Dar ce, bre, Stancu are bani de avocați? Adică de asta ține el angajații RTV neplătiți de 3 luni de zile, ca să arunce banii pe avocați de renume mondial?
4. E penibil să îl auzi pe Stancu acuzînd pe altcineva că nu are studii de jurnalism, atîta vreme cît am înțeles că el a fost un biet electrician în Sidex, care după 1990 a lăsat șuba deoparte și s-a apucat de desenat bastonașe în paginile cotidianului Viața liberă, revendicîndu-se drept un ziarist de largă inspirație și talent nemărginit.
5. Acum doi ani, Aurel Stancu m-a sunat în legătură cu un articol pe care îl scrisesem despre el, atenție, în urmă cu 4 ani. Și m-a somat el să scot articolul cu pricina de pe internet, pentru că fiică-sa, de 10 ani, plînge încontinuu de mai bine de trei ore, după ce a citit ce am scris eu despre tatăl ei, Aurel Stancu. Păi, și ce vină aveam eu că fiică-sa dăduse căutare “Aurel Stancu” în bara de Google, iar primul text care i-a apărut, la vremea aia, a fost “Aurel Stancu TV este un mare p(r)ost de televiziune”. Evident că nu am șters acel articol, doar nu eram dement să mă pun la mintea unui copil incapabil să accepte adevărul gol-goluț.
