Acum ceva timp, cînd UNPR-ul era în floare și promitea că va ține PSD-ul (pe Ponta) etern la guvernare, Marius Stan se lăuda din toți neuronii politici că generalul-izmenar Oprea este prietenul lui.
Se întîmpla cînd cu Ordonanța 55 (septembrie 2014), adică pe vremea marii manevre care le-a permis traseiștilor politici să emigreze în partide mult mai calde și mai primitoare pentru buzunarele/portofelele lor.
Ei bine, dacă vă mai aduceți aminte, Marius Stan a fost primul primar care a profitat de OUG 55, cocoloșindu-se astfel în cocina generalului izmană. Dar asta n-a fost tot. Cum aminteam, atunci edilul și-a justificat trădarea prin faptul că el este “prieten” cu Oprea (adică cu viitorul și actualul lui șef) și că o să vedem noi că Oprea este un om foarte influent cu ajutorul căruia el (Marius Stan) va putea ajuta foarte mult Galațiul.
A urmat încercarea de a da mîna cu Iohannis (care a refuzat ferm o întîlnire cu Stan) și apoi afișele cu Ponta din care cei doi le zîmbeau gălățenilor în sincron. Adică o grămadă de alegeri neinspirate (a dovedit timpul), dar asta e problema edilului, nu-i așa? Mai ales că traseistul Stan pare bîntuit de ghinion curat avînd în vedere că recent cei mai sus-puși prieteni politici au fost nevoiți să-și dea demisia sub presiunea străzii.
Curiozitatea mea ar fi dacă poate edilul să ne spună cu ce a ajutat Galațiul (nu pe el personal) această prietenie? Și dacă ea, în momentul de față, se mai consumă, ca să zic așa.