Într-un comentariu postat pe antidotul.ro, la acest articol, redactorul șef al Adevărul de Seară Galați, Costel Crângan, îl trăgea de urechi pe colegul Răzvan Postolache afirmînd că la ziarul pe care el în conduce nu au fost dați oameni afară. Pe undeva, Crângan avea dreptate, dar știți de ce? Pentru că el, Costel Crângan, dimpreună cu șmecherii de la București, coordonați de ștersul Sabin Orcan, nici măcar nu sînt în stare să dea afară, să concedieze o mînă de oameni din redacție. Sînt atît de impotenți profesional, încît de aproape două săptămîni se chinuie să reducă schema de la Adevărul de Seară (nu numai din Galați), dar nu reușesc.
În mare, lucrurile stau în felul următor. Începînd cu 1 septembrie 2011, marele miliardar în euro Dinu Patriciu, de la Adevărul Holding, și-a propus să scape de mai mulți ziariști, cam 150 din toate redacțiile Adevărul de Seară din țară. Dar fără să urmeze calea legală, cu previz de 15 zile, pentru ca oamenii să poată beneficia apoi de ajutorul de șomaj. Nu, șmecherii plătiți de Patriciu i-au pus pe ziariști să își dea demisia, de parcă li s-ar fi urît cu munca, căci plecînd prin demisie nu mai beneficiau de șomaj. În multe redacții din țară ale ADS, această mîrșăvie a ținut. De pildă, la Adevărul de Seară Brăila, toți jurnaliștii propuși pentru eliminare, și-au semnat cu mînuța lor demisia. O prostie fără margini, evident. La Galați, însă, nici unul dintre cei puși de Costel Crângan pe lista neagră nu s-a lăsat intimidat. Este vorba despre jurnaliștii Valentin Trufașu, Adrian Obreja, Domnica Negru, Corina Misăilă și Bogdan Dimofte (fotoreporter), plus Constantin Popa, Monica Boczar și Alin Savin, toți trei de la Departamentul Tehnic. Iar Crângan, dimpreună cu șefii lui de la București, nu știe ce să mai facă pentru a scăpa de oamenii enumerați mai sus.
Mizerabilii de la București, din Adevărul Holding al lui Dinu Patriciu
Soluții ar fi. De exemplu, societatea care i-a angajat pe jurnaliștii de la Adevărul de Seară ar putea să plătească contribuțiile sociale (la CAS, ITM etc.) pentru fiecare jurnalist în parte, astfel ca oamenii să aibă garanția că vor beneficia de ajutorul de șomaj. Problema este că Patriciu se dă șmecher cu trabucuri de sute de euro în revistele lui pe care nu le cumpără nici dracu, gen Forbes sau Foreign Policy (FP), dar cînd vine vorba să respecte niște prevederi contractuale față de oamenii care l-au ajutat timp de doi ani să scoată un ziar pe piață (recte Adevărul de Seară Galați) același Patriciu se dă băiat sărac. Nu are bani să achite contribuțiile sociale care, de altfel, le-au fost reținute jurnașiștilor din salariu, ceea e înseamnă că aici vorbim de stopaj la sursă, deci de o faptă pedepsită de Codul Penal.
Atmosfera în redacția Adevărul de Seară Galați este una extrem de tensionată. Zici că a explodat mămăliga, vorba lui Ioan Kiss, spusă în 20 decembrie 1989 în Piața Operei din Timișoara. Toată lumea vrea să omoare pe cineva. Ăia din tabăra lui Crângan, în frunte cu Marius Mototolea și Mariana Constandache, nici măcar nu se salută cu proscrișii care nu au acceptat să își dea demisia. Jurnaliștii au rămas fără domenii, fiind constrînși cumva să scrie în prezent despre cum crește iarba și de ce Soarele răsare dimineața și nu noaptea. Conflictul nu este nici pe departe să fie încheiat, atîta vreme cît ziariștii vînați de la Adevărul de Seară au conceput un mesaj de protest, pe care l-au trimis la toate instituțiile care cred ei că i-ar putea ajuta, de la ITM și pînă la Federația Română a Jurnaliștilor – MediaSind.
În continuare, redăm integral textul mesajului de protest al ziariștilor de la Adevărul de Seară Galați:
“Domnule Preşedinte (al FRJ MediaSind – n.a.),
Suntem un grup de reporteri, tehnoredactori şi un fotoreporter, angajaţi la Adevărul, regionala Galaţi-Brăila, cum se numea până zilele trecute, şi pe această cale vă adresăm rugămintea de a ne oferi consultanţă juridică şi sprijin în conflictul care s-a ivit între noi şi conducerea Adevărul Holding şi Adevărul de Galaţi-Brăila. Vă adresăm această solicitare în contextul în care marţi, 30 august 2011, redactorul-şef, Costel Crângan, ne-a convocat la o şedinţă, în cadrul căreia ne-a anunţat verbal că suntem concediaţi începând cu data de 31 august şi nu mai avem nicio obligaţie faţă de Adevărul Digital Media şi Adevărul Holding. Ni s-a spus, practic, să nu mai venim la serviciu. Pe lângă acest lucru, ne-a precizat care sunt cele două modalităţi de desfacere a contractului de muncă propuse de conducerea trustului.
A doua zi ne-am prezentat la serviciu, având în vedere că nu ni s-a transmis niciun preaviz, nicio notificare oficială. Redactorul-şef ne-a anunţat că, de fapt, trebuie să scriem în continuare articole, pentru că nu ni s-a dat nici o decizie de concediere. Ni s-a transmis să aşteptăm o decizie din partea conducerii trustului, în condiţiile în care noi am refuzat oferta de reziliere pe cale amiabilă a contractului de muncă. Ni s-a transmis că reprezentanţii Adevărul Digital Media fie ne vor chema la Bucureşti, fie vor veni ei la Galaţi, pentru a discuta cu noi condiţiile disponibilizării, dar nu ni s-a spus când anume şi nimeni de la Resurse Umane nu ne-a contactat până acum. Astăzi, 1 septembrie, ni s-a spus că ni se vor stabili norme aberante, de 20 de articole pe zi şi 7.500 de afişări pe site-ul Adevărul Galaţi, ceea ce este inadmisibil.
Consider că trebuie să ni se comunice clar dacă mai suntem sau nu angajaţi, dacă suntem sau nu în preaviz, deci care este statutul nostru în cadrul trustului Adevărul. Totodată, am cerut să ni se comunice când vom primi toate documentele pe care le-am solicitat în e-mailul trimis către departamentul HR, către redactorul-şef Sabin Orcan, şi către Oana Gore, dar nu ni s-a dat niciun răspuns.
Am depus sesizări la ITM Galaţi şi ITM Bucureşti în legătură cu cele întâmplate, dar, în loc să înceteze cu ameninţările şi şantajul, reprezentanţii Adevărul au continuat pe aceeaşi linie.
Tot în 1 septembrie 2011, colegele noastre Corina Misăilă şi Domnica Negru, ambele reporteri la Adevărul Galaţi, ne-au înştiinţat că, în urma unei discuţii cu redactorul-şef Costel Crângan, li s-a pus în vedere că de luni, 5 septembrie, ni se vor «redistribui» domeniile pe care fiecare dintre noi activăm, bănuim că la cererea expresă a lui Sabin Orcan, redactorul-şef care conduce de la Bucureşti reţeaua Adevărul la nivel de regionale.
Asta pentru a ne obliga să plecăm în condiţiile impuse de ei. Redactorul-şef Costel Crângan a recunoscut în faţa colegelor noastre că motivul pentru care nu ne mai vin deciziile de concediere este că nu s-au plătit contribuţiile la şomaj şi de aceea vor să ne dăm demisiile.
Pe de altă parte, ascund o disponibilizare colectivă sub aceste demisii colective. Redactorul-şef Costel Crângan a susţinut în faţa reporterilor Corina Misăilă şi Domnica Negru că Adevărul a accesat un program pe fonduri europene, care le interzice pe perioada derulării să facă concedieri colective.
Cu cele două elemente amintite anterior, avem imaginea completă a ceea ce se întâmplă în prezent pe toată reţeaua Adevărul din România. Ei nu ne pot da afară pentru ca nu au plătit contribuţiile la şomaj şi nici nu ne pot da salarii compensatorii pentru că ar recunoaşte o disponibilizare colectivă, care le este interzisă pe perioada derulării programului european. În 2 septembrie, au continuat presiunile şi, în aceste condiţii, nu ştiu cât o să mai reziste unii dintre colegii mei. Intenţionăm să depunem plângeri penale la Parchet împotriva lui Costel Crângan şi Sabin Orcan pentru şantaj şi abuz în serviciu, în contextul în care vor să ne ia domeniile abuziv, doar pentru a ne sili să plecăm.
Redactorul-şef Costel Crângan a mers şi mai departe cu ameninţările şi le-a spus colegelor mele Corina Misăilă şi Domnica Negru că luni, 5 septembrie, nu ne vor încărca pe carduri decât salariile minime la nivel de ramură mass-media, adică vreo nouă sute de lei, deoarece restul banilor ar reprezenta bonusuri pe care compania le acordă doar dacă vrea.
Vă adresăm pe această cale rugămintea de a întreprinde demersurile legale care se impun în astfel de situaţii, pentru a opri abuzurile conducerii Adevărul Holding, în condiţiile în care găsesc zilnic noi metode de presiune pe care să le exercite asupra noastră.
Vă mulţumim anticipat,
Valentin Trufaşu, Adrian Obreja, Domnica Negru, Corina Misăilă, Bogdan Dimofte, Constantin Popa, Monica Boczar, Alin Savin.”