Pe hârtie, sună bine: dobânda la creditele imobiliare dă să crească, așadar să intervină cineva, în speță statul, să o potolească. Chit că tot el, adică statul, a majorat dobânda cheie, deci creșterea, prin pârghia numită Banca Națională.
Propunerea îi aparține deputatului gălățean Lilian Scripnic (AUR) care a anunțat marți că se impune plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare, din cauză că românii riscă, sub presiunea creșterii dobânzilor, să își piardă locuințele.
Banca Națională a României (BNR) a majorat săptămâna trecută dobânda – cheie la 2,5% pe an, începând cu data de 10 februarie. În octombrie 2021, era 1,25%.
În acest context, parlamentarul oferă și un exemplu, ca impact în bugetul personal: un român care are un credit ipotecar, prin programul Prima Casă, de 350.000 de lei pe 30 de ani, plătea luna trecută, la o dobândă cheie de 2%, o rată de 1.293 de lei. Ultima majorare cu 0,5% duce rata lunară la 1,383 lei, deci un plus de 90 de lei. Dacă, până la finalul anului, dobânda-cheie atinge la 4%, rata lunară urcă la 1.670 lei.
„În fața valului inflaționist care mătură tot din calea lui, statul român are datoria să intervină în situații extreme, cum e cea în care ne găsim, prin măsuri protecționiste pentru a-i apăra pe românii de expropriere și de sărăcie severă”, motivează Scripnic.
În realitate, fără o analiză de impact care să arate avantajele și dezavantajele plafonării dobânzii – cheie, e doar o propunere populistă. Teoretic, reducerea ratei de dobanda duce la relaxarea creditarii, reluarea consumului si stimularea a economiei. În paralel, poate pune însă presiuni pe cursul valutar.
Cât privește amenințarea unei dobânzi cheie de 4%, au existat în ultimul deceniu și praguri mult mai mari. În 2011, de exemplu, era de 6,25%.
În cazul în care a mai rămas vreun cititor până în acest punct, morala ar fi că AUR pozează în partid cu preocupări serioase, dar nici noi nu ne lăsăm mai prejos și arătăm că înțelegem, ca tot românul cifrele, cu condiția să nu fie prea multe.
