Nici nu s-a uscat bine cerneala pe sentința definitivă care-l condamna pe Gică Popescu la 3 ani și o lună de pușcărie, că e deja îmbulzeală la inițierea de petiții care să propună grațierea lui.
În esență, Gică Popescu este un hoț dovedit. A intrat în cîrdășie cu tot felul de becalo-borciți, care mai de care mai dubios/mafiot, și acum plătește pentru că a furat. Ok, același Gică Popescu a fost un sportiv de valoare, cu performanțe, a făcut parte din generația de aur, etc. Dar și din generația de mafioți ai aceluiași fotbal românesc. Ideea de bază e că Gică Popescu plătește acum pentru că nu și-a văzut de treabă și nu s-a mulțumit să trăiască liniștit din averea pe care a cîștigat-o cinstit, pe teren. A vrut mai mult. Mai mult decît i se cuvenea.
Păi și în condițiile astea, mai este omul ăsta un model? Eu nu spun să ștergem cu buretele tot ce a făcut, dar ce semnal s-ar transmite dacă ar fi grațiat? Că dacă ești cunoscut și ai făcut ceva performanță la viața ta, atunci ți se iartă orice. Orice furtișag, orice măgărie… Mă rog, ideea e că ți se iartă, că la o adică există întotdeauna o portiță de scăpare.
Pe de altă parte, nu cred că ceea ce i s-a întîmplat e vreun motiv de satisfacție. Vorbesc de Gică Popescu, pentru că în cazul becalontropilor recunosc că m-a încercat puțin sentimentul. Nici ideea că Popescu trebuie să facă pușcărie tocmai ca să se dea un exemplu nu mi se pare în regulă. Dar cred că Gică Popescu trebuie să-și execute sentința pentru simplul fapt că a furat. Ca orice alt hoț. N-a furat nici mai frumos decît Meme Stoica și nici mai urît decît Borcea sau Becali. Păi și atunci, de ce ar trebui grațiat?
No comment!
Partajează
