Vineri, pe 14 februarie a.c., de la ora 18:00, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați a pregătit de Ziua Îndrăgostiților o seară muzicală romantică, cu muzică simfonică. Vom asculta Concertul nr. 1, în Re major, pentru vioară și orchestră, de Niccolo Paganini și suita „Lacul lebedelor”, de Piotr Ilici Ceaikovski, concertul fiind dirijat de maestrul clujean Cristian Sandu. Solist la vioară va fi Francesco Ionașcu, tot din Cluj-Napoca.
Concertul simfonic extraordinar susținut de orchestra simfonică a Teatrului se remarcă drept cea mai romantică seară din an, învăluind publicul de muzica a doi compozitori care au marcat istoria universală prin creațiile lor, în care dragostea și-a găsit reprezentarea în sonoritățile muzicii.
Anul acesta se împlinesc 180 de ani de la dispariția marelui compozitor și violonist Niccolo Paganini. Figură legendară și enigmatică în același timp a epocii romantice, el a marcat în mod definitoriu evoluția tehnicii și cantabilității viorii. Stilul său dezinvolt, exuberanța interpretării îi cucerea pe auditorii epocii, stârnind entuziasm și suspiciuni că ar exista o sursă supranaturală malefică în spatele forței sale expresive. Muzica scrisă de Paganini reflectă gradul de măiestrie atins de acesta în interpretare și reprezintă adevărate provocări pentru violoniștii de astăzi. Concertul nr. 1 în Re Major, op. 6 a fost compus în Italia între anii 1817-1818 și a uimit publicul contemporan prin inovațiile tehnice aduse: pasaje lungi de duble coarde, atât cromatice cât și armonice. Concertul dezvăluie totodată influența muzicii de operă, în special din partea contemporanului său Gioachino Rossini, a belcantoului, asupra melodicii lui Paganini. Și pentru că tema lunii este dragostea, amintim aici și despre impresia fascinantă pe care Paganini o lăsa asupra publicului feminin al epocii. Multe din doamnele epocii s-au îndrăgostit de Paganini doar ascultându-l cum cântă, fiind vrăjite de farmecul personalității sale. Dintre acestea, au fost două dintre surorile lui Napoleon, Elise și Pauline, apoi soprana Antonia Bianchi, cea care îi va dărui unicul fiu, pe Achille și multe altele pierdute în anonimat.
În anul 1840 când se stingea Paganini, la Votkinsk, în Rusia, se năștea Piotr Ilici Ceaikovski, compozitorul care va duce faima țării sale pe tot mapamondul. Crețiile sale aparțini tuturor genurilor muzicale de la simfonii, concerte, lucrări miniaturale pentru pian, muzică de cameră până la opere și suite de balet.
Ideea baletului „Lacul lebedelor” i-a fost inspirată de o călătorie în Germania. În 1876, Ceaikovski a luat parte la Festivalul de operă al lui Richard Wagner, organizat în orașul bavarez Bayreuth. În Bavaria, compozitorul a decis să viziteze locuri asociate cu opera „Lohengrin”, foarte la modă în epocă. Printre aceste locuri se număra și casa Regelui Lebădă, Castelul Neuschwanstein, construit de Regele Ludovic al II-lea al Bavariei. Ceaikovski a fost impresionat de frumusețea neasemuită a castelului Neuschwanstein (literal, noua stâncă a lebedelor), înconjurat de peisajul montan maiestuos.
Baletul Lacul lebedelor, compus de Ceaikovski în 1877, are la origine o poveste germană al cărei subiect este lupta dintre dragoste și forțele răului. Un prinț care se afla la o partidă de vânatoare noaptea, în mijlocul pădurii, găsește din întâmplare un lac plin de lebede. Una dintre acestea, regina lebedelor, se dovedește a fi o prea-frumoasă fecioară care fusese transformată în lebăda de un vrăjitor malefic. În cele din urmă, prințul, care se îndrăgostește de ea, o ajută să scape de vrajă. Din nefericire, povestea nu se termină aici. Vrăjitorul intervine din nou și o face pe tânara fată, Odette, invizibilă, înlocuind-o cu Odile, perfect identică la înfățișare cu Odette dar cu un suflet diabolic. Pentru a-l scăpa pe prinț de demonica Odile, Odette acceptă să se sacrifice, aruncându-se în lac. Din fericire, dragostea ei adevarată și devotamentul arătat față de iubitul său îi unește în cele din urmă pe cei doi îndrăgostiți, așa cum se întâmplă în toate poveștile de dragoste din baleturile clasice. Muzica acestui spectacol include și minunate valsuri, în cel de al doilea act culminând cu Marele vals, dansat de toți cei care se află la curtea regala a prințului Siegfried. Piotr Ilici Ceaikovski s-a stins din viață la 6 noiembrie 1893.
Garanția calității muzicale a acestui concert este dată de prezența la pupitrul dirijoral a maestrului Cristian Sandu, muzician format sub îndrumarea unor iluştri maeştri ai baghetei precum: Victor Dumănescu, Petre Sbârcea şi Leonid Korchmar. Absolvirea cursurilor din cadrul Academiei Internaționale de Dirijat din Sankt Petersburg i-a permis asistarea unor mari maeștri precum Valery Gergiev, Tugan Sokhiev, Gianandrea Noseda sau Yuri Temirkanov. A beneficiat și de îndrumările dirijorului italian Nello Santi, prilej cu care l-a asistat pe acesta în producțiile unor teatre precum Scala din Milano, San Carlo din Napoli, La Fenice din Venezia. Cu un repertoriu ce îmbină în egală măsură titluri de operă cu muzica sacră, simfonică sau concertantă, dirijorul susține o vizibilă activitate concertistică atât pe scenele din România cât și pe scene din Italia, Rusia, Germania sau Japonia. În prezent, Cristian Sandu este dirijor colaborator al Operei Naţionale din Cluj-Napoca și conferențiar universitar doctor, postură din care conduce clasa de operă și orchestra Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
Sâmbătă, pe 15 februarie a.c., de la ora 18:00, gălățenii se vor amuza din nou vizionând comedia muzicală Firfirică, întâmplări amoroase la Poiana Ţapului, pe un text al „clasicului” Vasile Vasilache, regizor şi actor de comedie interbelic, autor şi al mult-fredonatului cântec „Du-mă acasă, măi, tramvai!”. Muzica este scrisă de dirijorul gălăţean Nicolae Mantu.
Întâmplări amoroase, încurcături pline de haz, situații limită, sunt coordonate ale unui spectacol dinamic ce valorifică un subiect general valabil dincolo de timp și spațiu, cu o serie de încurcături și situații comice antrenante. Vizionând spectacolul nostru și urmând „terapia prin râs” sperăm să plecați spre casă mai sănătoși spiritual și, în orice caz, bine dispuși.
Prima montare a spectacolului a fost în anul 1984. De atunci, în distribuție s-au perindat nume importante ale scenei gălățene: Cicerone Ognef, Jean Segal, Margareta Kiss, Sofia Șerban, Florica Budac. În distribuția variantei actuale îi vom întâlni pe: Paul Buța (Colonel Costache Teodorescu Glonț), Costel Donose (Firfirică), Andrei Ardeleanu – debut (Mircea, fiul colonelului), Florentina Andrornic (Chița, vecină și prietenă de familie), Adina Lazăr (Elvira, iubita lui Mircea), Mariana Pisică (Nuți, dansatoare de cabaret), Viorica Mărăndici (Lucreția, soția colonelului), Cristina Isabela Ionașcu (Mitzuko, amanta colonelului), Mihail Anton (Boxerul, iubitul d-rei Mitzuko), Cristina Vasopol (Lina, femeie în casă).
Duminică, 16 februarie a.c., de la ora 18:00, scena Teatrului Național „Nae Leonard” prezintă și opereta Văduva veselă de Franz Lehár, dirijată de maestrul Cristian Sandu. Văduva veselă este poate cea mai cunoscută și cea mai des reprezentată dintre toate operetele de Franz Lehár, fiind una dintre cele mai prețuite lucrări din repertoriul de gen. Arii de mare inspirație precum „Și-atunci plec la Maxim”, „Vilia”, „Vino în micuțul pavilion” au devenit adevarate șlagăre mondiale.
Montarea actuală gălățeană a fost concepută de regizorul italian Paolo Bosisio: „În punerea în scenă a Văduvei, la Galați,esențialitatea a fost pe primul loc, așa că am redus mult din proză, eliberând-o de toate replicile învechite care s-au acumulat de-a lungul timpului. Am eliminat toate părțile muzicale străine de partitura lui Lehár și am încercat să confer spectacolului un ritm vesel și energic, condus de cânt, dans și schimburi de replici esențiale. Cu o durată de 2 ore, în loc de 3 ore și jumătate, cât durează în mod tradițional, este o montare care sper că se apropie mai mult de rădăcinile nobile ale operetei vieneze și e mai puțin „corupt” de comicul prea banal și vulgar prezent în spectacolele de revistă sau televiziune.”
Din distribuție vor face parte soliștii: Rodica Ștefan (Hanna Glawari), Valentin Vasopol (Danilo Danilowitsch), Adelina Diaconu (Valencienne), Tudorel State – debut (Camillo de Rosillon), Anton Mihail (Barone Mirko Zeta), Alexandru Tatu – debut (Negus), Elvis Butunoi – debut (Viconte Cascada), Adrian Țurcanu (Raoul de St. Brioche), Bogdan Baicu – debut (Kromow), Viorica Mărăndici (Pirapora), Roxana Dobre (Olga), Adina Gurenciuc (Sylviane), Ionuț Popa (Bogdanowitsch), Florentina Ștefan, Marius Bacalu, Bogdan Pârvu (soliști balet), alături de orchestra, corul și baletul Teatrului.
Prețul întreg al biletelor pentru reprezentațiile din weekend-ul 14-16 februarie este de 32,4 lei, iar prețul redus pentru elevi, studenți și pensionari este de 21,6 lei. Biletele se pot achiziționa online, accesând link-ul www.blt.ro/spectacole-galati sau de la casieria de bilete a Teatrului (0236.465.599) în intervalul orar afișat pe site-ul www.naeleonard.ro sau pe pagina oficială de Facebook a instituției.
