Au fost vremuri cînd stadionul Portu Roşu era tînăr şi în putere. Aici se jucau meciuri memorabile de fotbal, la care spiritele se încingeau, iar miliţienii băteau la suporterii beţi pînă cînd îşi rupeau pumnii. Rugaţi-vă părinţii să vă povestească ce atmosferă era odată pe stadionul Portu Roşu, indiferent că jucau echipe de Divizia C sau erau meciuri amicale, fără miză. Astăzi, însă, Portu Roşu nici din amintiri nu mai are putere să trăiască. Stadionul a fost abandonat cu mulţi ani în urmă, fiind lăsat să se transforme în ruină. Cei care şi-au propus acest lucru pot desface bucuroşi sticla de şampanie: stadionul este terminat definitiv şi irevocabil.
Aproape că nu se mai ştie în custodia cui anume se află stadionul Portu Roşu. Cică el ar aparţine Universităţii “Dunărea de Jos”, construirea lui în proximitatea căminelor studenţeşti nefiind întîmplătoare. Deh, tovarăşii comunişti au vrut atunci să ofere condiţii studenţimii să facă sport în masă, nu numai la masă, cu paharul în mînă. Puţin mai contează, însă, cine trebuia să se îngrijească de soarta stadionului. Din moment ce acum el este distrus, arătarea cu degetul către cei vinovaţi de halul în care a ajuns stadionul devine un gest extrem de inutil şi enervant.
În acest moment, stadionul Portu Roşu a devenit muzeu, care este vizitat însă doar de maidanezi şi de boschetari. Bun, şi ce-i de făcut? Păi, renovarea, transformarea lui într-un stadion adecvat vremurilor noastre este imposibilă. Şi nu neapărat din lipsă de bani, ci din lipsă de spaţiu. Portu Roşu este înconjurat de străzi şi clădiri, astfel că nu se pune problema extinderii lui, pentru a fi adus la standarde europene. La halul în care arată, de ceva timp încoace nici măcar pompierii nu mai vin să-şi ţină concursurile alea penibile de desfăşurat furtunurile sau de sărit gardurile cu scara în spate.
Demolarea stadionului este, din punctul meu de vedere, singura soluţie pentru a stîrpi jegul care a prins rădăcini aici. trebuie intrat cu buldozerele şi ras totul din temelii. Astfel s-ar crea un spaţiu generos, de peste 5.000 de metri pătraţi, situat într-o zonă căutată a Galaţiului (vizavi de Grădina Publică), care ar putea fi exploatat în jdemii de feluri. Dar pentru asta trebuie să vrea şi municipalitatea. Dacă terenul nu va fi înstrăinat rechinilor imobiliari, care ar ridica şi mîine blocuri pe spaţiul fostului stadion, autorităţile ar putea gîndi un parteneriat public-privat pentru a construi ceva util comunităţii. Uite, o idee care îmi vine acum, la repezeală, este ridicarea unui complex de distracţie, cu piste pentru rolle, terenuri de baschet şi săli de bătut drichea (cu taxă la intrare), care să fie prevăzut cu parcare subterană (să aibă lumea unde-şi lăsa maşinile). Dar sînt convins că există băieţi suficient de bine mobilaţi la creier care să vină cu alte proiecte interesante pentru a transforma mizeria de la Portu Roşu în ceva frumos pentru Galaţi.
Stadionul Portu Roşu se cere demolat

-->