Nu s-a dat nimic moca astăzi, de Sf. Andrei, la așa-zisul mall al Galațiului, dar cu toate astea gălățenii s-au bulucit mai ceva ca la moaște. La ora 17.45, badigarzii postați la sensul giratoriu din b-dul G. Coșbuc blocaseră căile de acces către Shopping City, pentru că nu mai erau disponibile locuri de parcare. “Este full, nu aveți unde să parcați”, mi-a spus unul dintre cerberii care se asigurau că nici o mașină nu va pătrunde către parcarea Shopping City. Doar taxiurile erau lăsate să intre, pentru că aveau clienți.
În “mall”, lumea de pe lume. Cel puțin în zona de food court era prăpăd. Zeci de tineri pîndeau să se elibereze o masă, în timp ce alții din gașca lor stăteau la coadă ba la KFC, ba la Passage. Generația fast food avea foamea mare cît China. Ăștia de mici au fost învățați să zacă pe scaune și să crape-n ei șaorma. Unul nu s-ar încumeta să facă un sport, căci probabil sună aiurea în ziua de azi să spui că faci baschet, de pildă. Sau, poftim, kaiac-canoe. Ba nu, am văzut și tineri care adorau sportul, mai precis fotbalul: jucau FIFA în sectorul rezervat sporturilor virtuale. Serios, chiar era coadă pentru a prinde un loc la butoanele Play Station.
Ia mai dă-i în aia mă-sii pe papagalii tocmiți să cînte pe scenă
Eu unul venisem să cumpăr niște pește din Carrefour. Inițial am zis că mulți alți gălățeni au ales să vină la Shopping City nu pentru a căsca gura, nu pentru a se îndopa cu fast food, ci pentru a face cumpărături de la Carrefour. Dar mi-am dat seama rapid că lumea nu dăduse năvală la cumpărături pentru că erau suspect de multe cărucioare libere la intrarea în Carrefour. Cei mai mulți dintre bizonii de mall se foiau de colo-colo, ba în zona de food court, ba prin galeria de magazine, și prea puțini chiar cumpărau cîte ceva. În rest, alde gură cască doar se prefăceau interesați de marfa de pe umerașe sau standuri și probabil așteptau să trecă timpul, să înceapă concertele de afară. Eu unul nu am mai stat în această seară la nici un concert. Ia mai dă-i în aia mă-sii pe toți papagalii tocmiți de Shopping City ca să cînte prostimii! – mi-am zis eu relaxat, după care am plecat către mașina pe care o lăsasem parcată la dracu în praznic, undeva în apropiere de str. Aurel Vlaicu. La ieșire, am văzut alte zeci de gălățeni care tocmai pășeau în “mall”, care cu foamea în stomac, care cu bunghiul după portofele, căci dacă nici de Serbările Galațiului nu se mai bagă vastu’ în buzunare, atunci cînd?
