Ţeparul gălăţean Maricel Păcuraru a reuşit să păcălească inclusiv justiţia română. Maricel Păcuraru, care acum 20 de ani dădea ţepe cu televizoare color şi contribuia la falimentarea băncilor comerciale din România (Banca Internaţională a Religiilor, Banca Dacia Felix şi Biserica Martirilor Neamului din Timişoara), a fost condamnat zilele trecute la 4 ani de închisoare, însă ştirea este alta: Păcuraru a reuşit să scape de 4 ani de închisoare, căci pedeapsa iniţială, cea dată de Tribunalul Bucureşti, a fost de 8 ani de puşcărie cu executare. Cum a reuşit Maricel Păcuraru să îşi înjumătăţească pedeapsa pentru faptul că, alături de alţi şmenari, a reuşit să dea o ţeapă de 4,1 milioane de euro statului român, în aşa-zisul Dosar Poşta? Păi, se pot face multe speculaţii pe această temă, o variantă fiind inclusiv cea de blat cu judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, care iniţial l-au condamnat pe Păcuraru, în luna mai 2012, la 8 ani de închisoare. Astfel, judecătorii care au dat această pedeapsă de 8 ani de carceră au reuşit “performanţa” de a nu motiva sentinţa dată, lucru care ulterior a dus la casarea sentinţei şi trimiterea dosarului spre rejudecare. Ca judecator, să nu motivezi o sentinţă e ca şi cum, dacă ai fi doctor, ai opera un bolnav şi ai uita să îl închizi. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au redactat ei o motivare acolo, ca să fie la dosar, numai că motivarea lor era copiată aproape la virgulă din rechizitoriul procurorilor care au pledat în dosarul lui Maricel Păcuraru. Altfel spus, judecătorii nu s-au obosit să judece cu propriul lor cap şi cu propria lor conştiinţă faptele de care era acuzat Păcuraru, ci au preluat cuvînt cu cuvînt pledoaria acuzării, adică a procurorilor. Sentinţa de 8 ani de închisoare a fost casată (anulată) pentru că motivarea unei hotărâri judecătoreşti prin copierea actului de sesizare, fără o contribuţie în nici un fel a judecătorului fondului, echivalează cu inexistenţa motivării. Destul de suspect acest noncombat al judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti în faţa unui dosar cu prejudiciu de 4 milioane de euro, în care existau indicii că jumătate din sumă a ajuns în buzunarele lui Maricel Păcuraru.
Maricel Păcuraru ar putea face doar 2 ani de puşcărie
La Curtea de Apel Bucureşti, după cum deja se ştie, gălăţeanul Maricel Păcuraru a primit zilele trecute o pedeapsă mult mai blîndă: doar 4 ani de închisoare cu executare. Am înţeles că între timp Maricel Păcuraru s-a şi predat Poliţiei Galaţi, nu ca “prietenul” său, Cătălin Chelu, căruia i-a luat nevasta (Corina) cu acte, la sfîrşitul anilor ’90, “prieten” care în continuare fuge de pedeapsa de 6 ani de puşcărie pentru dare de mită. Pentru Maricel Păcuraru condamnarea asta de 4 ani de închisoare este floare la ureche. Cel mai probabil, el va executa maxim 2/3 din pedeapsă, adică 32 de luni (2 ani şi 8 luni de detenţie). Dacă, însă, Maricel Păcuraru se va apuca şi el de scris o carte după gratii, după modelul patentat de Adrian Năstase şi îmbunătăţit de Dan Voiculescu, el ar putea ieşi din puşcărie după nici doi ani. Pentru 2 milioane de euro, cît este acuzat că a încasat Maricel Păcuraru în Dosarul Poşta, 2 ani de închisoare chiar reprezintă o veste bună. Şi asta pentru că există slabe speranţe ca statul român să recupereze vreun leu de la condamnatul Maricel Păcuraru. Cel mai probabil, la această oră infractorul Maricel Păcuraru nu mai are nimic pe numele său. Prin urmare, statul român poate să îi execute silit lui Păcuraru cel mult perechea aia de bocanci găuriţi cu care s-a dus special încălţat la puşcărie, ca să nu se prindă colegii de celulă că el este ditamai ţeparul-miliardar.
