Banca Carpatica mi s-a părut de la bun început o bancă cu un damf urît mirositor, chiar de căcat aș îndrăzni să afirm, ținînd cont de cacofonia din titlu. Atunci cînd dispui de zeci/sute de milioane de euro ca să îți poți deschide o bancă acreditată de BNR, nu ai cum să vii pe piață, în fața potențialilor clienți, a partenerilor tăi, cu un astfel de nume cretin decît dacă vrei să îi iei la mișto pe oameni sau să îți bați joc de afacerea ta. Cei de la Banca Carpatica au făcut-o, ba chiar au fost mîndri de prostia pe care au putut să o facă, din moment ce au continuat să bage bani în el de brand cu nume tîmpit.
Dar uite că pînă și cei de la Banca Carpatica au ajuns la concluzia că nu mai este rentabil să își suțină brandul pe piață la standarde acceptabile. Nu, nu este vorba, cel puțin deocamdată, despre faliment, deși există tot mai multe voci care susțin că polițele RCA de la Banca Carpatica, în caz de accident, nu sînt respectate (despăgubite) decît după îndelungi procese în instanță. Vorbim doar despre indiferență, de o totală durere-n pix a celor de la Banca Carpatica atunci cînd se prezintă în fața clienților. Eu am văzut întîmplător sigla asta Banca Carpatica, zilele trecute (cu o zi înainte de revelion), cocoțată pe sediul filialei din Micro 40 din Galați. Priviți și voi cum la lumina becurilor de pe stradă, adică după înserat, se vede doar Carpatica. Adică doar jumătate din denumirea Banca Carpatica.
Bre, dar ce politică de marketing pe capul celor de la Banca Carpatica! E ca și cum un bancher ar apărea la o întîlnire de afaceri cu o falcă proaspăt bărbierită și cu cealaltă plină de păr. Și acest bancher, culmea, ar avea pretenția să și încheie nu’ș ce contracte cu fața asta de neanderthal.
