Ideea de a avea un buget participativ, adică de a consulta gălățenii pe ce proiecte să se ducă banii de la buget, e una foarte corectă. Bine, e foarte important și cum anume este implementată ea. Scriam cu ciudă încă de acum doi ani ca la Cluj primarul Boc poate. Dar uite că în cele din urmă ideea a prins sămânță și la Galați, iar Pucheanu anunță solemn că se va întâmpla și la noi.
Deci vom avea buget participativ. Dar din start avem două mici probleme. Se pare că implicarea societății civile se va reduce la doi reprezentanți ai unor ONG-uri, care vor fi invitați să facă parte dintr-o comisie de 6 persoane (vor mai face parte doi angajați ai primăriei și 2 consilieri locali, membri ai comisiei de Buget Finanțe). Și ar mai fi o problemă. Dacă acum doi ani primarul Boc anunța că va pune la bătaie o sumă cuprinsă între 1 și 4 milioane de euro, la noi nu se pomenește nimic despre valoarea proiectelor.
Mi s-a părut destul de interesant că cei din primărie au dat anunț pe facebook, spunând că sunt în căutare de ongiști pricepuți. E bine și așa, că ăștia de la jobs nu știu cum sunt cam scumpi. Rămâne de văzut cine se va înscrie și mai ales cine va fi selectat. Nu de alta, dar la noi societatea civilă e cam suferindă și subzistă prin câteva ONG-uri de partid.
Pentru a fi convingători cei de la Primăria Galați au trimis și un comunicat de presă în care se explică, cu citate din New York Times, cu ce se mănâncă bugetarea asta participativă, care ar fi: ”O revoluție civică în plină acțiune”. În fine, așa am aflat și care ar fi etapele procesului.
Etapele unui proces de bugetare participativă (conform resurselor internaționale în domeniu World Bank, www.participatorybudgeting.org și naționale CeRe.ong) sunt:
1. Design-ul procesului
2. Colectarea ideilor
3. Dezvoltarea propunerilor de proiecte
4. Votul (atât offline, cât și online)
5. Finanțarea și implementarea proiectelor
6. Evaluarea procesului
