La ce tiraj încă mai are crucișătorul presei gălățene și la ce trafic face pe internet, nu e de mirare că-și surclasează sora mult mai mică din presă. Interesant este însă cum apare în opțiunile celor din Primăria Galați, care au decis să se aboneze la ambele publicații.
Așadar, știrea ar fi că municipalitatea dă 20.000 de lei pentru „Achiziţie publicaţii locale și centrale – abonamente”. Foarte frumos, doar n-o să-și strice oamenii ochii la calculator citind ce se mai întâmplă prin urbe și prin lume.
„Pentru desfășurarea în condiții optime a activității direcțiilor din cadrul Primăriei municipiului Galați este necesară achiziția de publicații locale și centrale pentru anul 2021”, se arată în referatul de necesitate.
Foarte bine că direcțiile din cadrul Primăriei își doresc să-și desfășoare activitatea în condiții optime. Dacă un ziar produce cadrul propice, să nu precupețim nicio monedă în direcția aceasta, zic.
Și acum, lista: patru sunt publicațiile propuse. Din plan extern vin trei abonamente la Monitorul Oficial partea I și unul la partea a VI-a. Corect, juridicul în primul rând ar trebui să știe care mai e treaba, la fel și fiscul.
În plan intern, se cumpără 17 abonamente la Viața Liberă și alte 15, la Monitorul de Galați. În primul rând nu știam că sunt atât de multe departamente a căror activitate e afectată dacă nu deschid zilnic un cotidian. Apoi, nu pricep pe ce criterii s-a făcut departajarea asta, de două abonamente? Cine nu merită să citească Monitorul?
Rog colegii de la MdG să identifice zonele din primărie unde nu răzbate lumina cuvântului scris de ei și să repare acestă nedreptate, trimițându-le și lor două abonamente. Dacă nu se găsește o soluție, mă ofer eu să susțin financiar acest demers, doar să nu fie departamente văduvite în Primăria Galați.
Cum ar fi să am, Doamne ferește!, treabă prin instituție și un funcționar să se miște mai greu doar pentru că nu a citit la fel de multe ziare precum colegii din celelalte departamente?
