Vorbeam ieri de noua lege a „consumatorului vulnerabil”, ce-și propune sprijinirea celor aflați în „sărăcie energetică”. Puneam în discuție aspectul termic, mai exact un sprijin financiar promis de Guvernul Cîțu pentru încălzirea locuinței, pe durata a cinci luni: din 1 noiembrie până pe 31 martie.
Legea lăsată deocamdată în analiză, dar cu termen de aplicare 1 septembrie anul acesta, mai are o zonă de pomeni sociale, mici și dese. Mai exact, lunare și la nivelul câtorva zeci de lei.
Este vorba de „suplimentul pentru energie” ce vizează acordarea unui sprijin lunar celor cu venituri sub 810 lei/ persoană în cazul familiilor și sub 1445 lei, în cazul celor singuri.
În funcție de sursele de furnizare, ar fi vorba lunar de 30 lei pentru consumul de energie electrică, 10 lei pentru gazele naturale, 10 lei pentru energie termică și 20 lei pentru combustibili solizi (lemne, cărbuni) și petrolieri.
Nici banii ăștia nu se pot bea, cum nu se poate bea nici ajutorul de încălzire, că se achită direct furnizorului, cu excepția celor pentru combustibili solizi sau petrolieri, care se dau beneficiarului. Adică 20 de lei.
În situația în care singura sursă de energie utilizată este cea electrică, cuantumul suplimentului este de 50 lei.
Pentru a beneficia de el, solicitanții trebuie să depună la primăria de care aparțin o cerere însoțită de documentele doveditoare privind componența familiei și veniturile realizate de membri acesteia.
Pentru a primi „suplimentul pentru energie”, săracul energetic depune o cerere, primarul emite dispoziția de acordare sau de respingere în cel mult 30 de zile și i-o comunică.
Dacă ne gândim că un raport Eurostat spunea că în România, în 2019, rata persoanelor aflate în risc de sărăcie era de 24% (cu 7% peste media europeană), cam asta ar fi direcția banilor.
