În vreme ce oltenii din Tg. Jiu țin goală Masa Tăcerii a lui Brâncuși iar bucureștenii sau alții habar n-au cu ce să-și orneze monumentele, gălățenii dovedesc, încă o dată, că nu degeaba trece un fluviu de prostie pe meleagurile noastre: au împodobit pe perioada Sărbătorilor de Iarnă, cu lebede și glob cu LED-uri, o operă artistică din Grădina Publică.
Este vorba de ”Lecția de odihnă” a sculptorului Gheorghe Marcu, finanțată de Ministerul Culturii în cadrul taberei de sculptură în metal din 1991. O parte din lucrările de atunci erau amplasate pe faleză: ”Suflet pe ape sau Om” de Aurel Vlad, ”Facerea” de Manuela Siclodi, ”Zidire” de Liviu Russu) și ”Piramida Soarelui” de Ingo Glass). Restul au fost împărțite prin oraș, în zona Bulevardului Brăilei sau în parcuri: ”Veșmânt” de Sergiu Dumitrescu, ”In memoriam” de Silviu Catargiu, ”Cetatea” de Marian Zidaru. ”Lecția de odihnă” a ajuns în fața fântânii centrale din Grădina Publică. După modelul peștelui de sticlă pe televizor, s-a trezit în a doua jumătate a lui decembrie ornat cu butaforia care se vede în fotografie.
Acum, gălățenii au experiență în a-și bate joc de operele unor artiști mult mai cunoscuți decât Marcu. Doar au polizat ”Fata pe valuri” a lui Constantin Baraschi, au văruit cele două statui din marmură albă de pe fațada Prefecturii (”Industria” și ”Agricultura” — opere ale sculptorului Frederic Storck) sau au completat cu graffiti frescele lui Sabin Bălașa de la Facultatea de Mecanică (recent restaurate). Spre a nu mai vorbi de celebrul, la nivel național, bust al lui Eminescu (tot Frederic Stork), a cărui muză rămâne an de an fără mână, în pofida pazei.
Așa că Gheorghe Marcu n-ar trebui să se supere că i-au aterizat două lebede și un glob pe lucrare. A intrat destul de ieftin în galeria lucrărilor de artă de care-și bat joc gălățenii, fie că vorbim de autorități sau oameni simpli.
Deranjează pe cineva niște ornamente „frumi” pe o lucrare finanțată de Ministerul Culturii?