Isteria legii separării copilului de părinți

Legea prevenirii riscului de separare a copiilor de familie a creat în mediul online o mare isterie.

Separăm copilul de părinți ori ba? Asta s-a întrebat toată lumea în legătură cu legea asta nouă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 6 martie 2023, cu surle și trâmbițe, amendamente, scandal și multă isterie. Foarte mulți actori politici au încercat să tragă foloase de pe urma isteriei create de această lege. Dar nu despre asta vom vorbi acum.

Copilul este considerat în risc de separare de familie, dacă familia care se ocupă cu creșterea și îngrijirea lui se confruntă cu una sau multe dintre următoarele situații:

1.  situația economică și condițiile de locuit precare existente în mediul său familial și/sau în comunitate, respectiv situație de risc de sărăcie monetară sau sărăcie extremă;
2. situația socială și mediul social nepotrivit creșterii și educării copilului, care exercită influențe negative asupra copilului;
3. starea de sănătate precară a unuia sau a mai multor membri ai familiei, inclusiv dizabilitatea acestora;
4.  nivelul de educație scăzut al membrilor familiei;
5.  mediul abuziv, violent existent în familie și comportamentele la risc care pot afecta negativ relațiile dintre adulți, copii și dintre adulți și copii”.

Articolul 5 prevede obligația serviciului public de asistență socială să sprijine familiile cu copii care trăiesc în condiții precare sau se află în situații vulnerabile tocmai pentru a preveni separarea copiilor de familie.

Separăm copilul de părinți ori ba? Asta-i întrebarea!

Legea definește clar care sunt situațiile în care un copil sau familia din care provine acesta se află într-o situație vulnerabilă:

1. trăiește în sărăcie extremă;
2. are venituri reduse și nu primește beneficii de asistență socială;
3. are părintele unic susținător sau ambii părinți fără ocupație sau în șomaj;
4. ocupă fără drept anumite spații de locuit, inclusiv spații construite ilegal sau locuințe improvizate ori spații care nu sunt destinate locuirii;
5. nu dispune de spațiu locuibil suficient raportat la numărul de persoane, respectiv locuința este supraaglomerată;
6. locuiește în spații improprii sau întâmpină probleme privind siguranța și igiena locuinței.
7. are în îngrijire o mamă minoră sau o minoră gravidă;
8. părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate;
9. are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație;
10. are membri adulți cu dizabilități care le afectează semnificativ calitatea vieții și participarea lor la viața socială;
11. are cel puțin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă;
12. a avut sau are unul sau mai mulți copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
13. a avut sau are unul sau mai mulți copii părăsiți în unitățile sanitare;
14. a avut sau are unul sau mai mulți membri condamnați la o pedeapsă privativă de libertate.

Pare că legea ar vrea tocmai să evite de a separa copilul de părinți.

Pe de altă parte, la cum interpretează Protecția Copilului situațiile, de multe ori în neconcordanță cu adevărul, orice este posibil. Căci, deși legiuitorul a stabilit situațiile de risc, ele rămân la interpretarea anjgajaților sistemului, care pot comite abuzuri.

Partajează