Vă vine să credeţi sau nu, ei bine, exact aşa mi-a răspuns Eduard Grosu, director la Administraţia Domeniului Public, atunci cînd l-am sunat să-l întreb cum i-a venit ideea cu palmierii: “dintr-o prostie în alta”.
Eu unul l-am crezut. Sincer să fiu, răspunsul e unul credibil. Natural, aş spune. Păi cum dracu să-ţi vină ideea să pui palmieri pe strada Brăilei (în faţă la restaurantul Chinezesc) decît din prostie? Pardon. Nu dintr-o simplă prostie, ci dintr-o prostie în alta.
În mod evident, aşa cum deja se poate observa şi dacă ai avea creierul neted, Eduard Grosu are cel puţin două calităţi. Este şi sincer. Recunosc că mă aşteptam la un alt fel de răspuns din partea lui. Credeam că o să mă ia cu vrăjeală, o să mă plimbe cu vorba pe după Patinoar, fără să-mi spună cum i-a venit geniala idee cu palmierii. Aiurea! Omul a fost sincer cu mine. Ba chiar prostesc de sincer, aş spune.
Faptul că Eduard Grosu e tînăr şi neliniştit e un aspect. Că a intrat în PC-ul lui Durbacă, e alt aspect. Că vrea să vadă palmieri pe ferestră cînd se duce cu prietenii să mănînce la chinezesc e şi asta o chestie. Dar de ce pe banii noştri? Pentru cei curioşi, un palmier sare de 20 de milioane de lei. Ori opt bucăţi, faceţi socoteala.
Eu zic că cineva ar trebui să-i dea urgent ceva de făcut. Nu de alta, da la ce idei are, e clar că se plictiseşte teribil şi mai are şi mintea odihnită. Combinaţie fatidică, ce mai. Cine ştie ce-i mai vine prin minte? Omul pare chitit pe idee. Parcă văd că aduce şi nişte cămile să plimbe populimea pe uliţa principală a oraşului. Îmi şi imaginez cum o să strige pensionarii: “staţie la palmieri!”, “staţie la palmieri!”.
