În ierarhia dictatorilor, începi să însemni ceva abia când nu te mai mulțumești să fii ridicat în slăvi de adulți și-i pui și pe copiii sau nepoții lor să se închine la icoana ta. Să-ți strige numele, să fluture pancartele cu tine, să fie recunoscători că pot să te vadă, că le permiți să respire același aer cu tine.
Într-un fel sună numele partidului sau al tătucului dintr-o gură știrbă, de asistat social, altfel din gura cu dinți de lapte a unei fetițe ce n-a pășit încă la școală. Într-un fel se aude: ”PSD! PSD!” din pieptul mâncat de tutun ieftin al unui bărbat obișnuit cu greul în cârciuma satului, altfel din cel al unui puști care abia a deschis Abecedarul.
Zeci de copii au fost închiși, sâmbătă, în țarcul în care a avut loc mitingul social – democrat de la Galați. De mână cu părinții sau, pentru că erau prea mici, purtați în brațe de aceștia. Nu nimeriseră întâmplător: erau dotați cu steaguri inscripționate cu simbolurile partidului, unii purtau chiar în piept autocolantul ”PSD – Dan Nica – 11 mai”, fără de care nu putea intra nimeni la manifestare. Nu nimeriseră întâmplător, pentru că trebuiau să fie lăsați înăuntru de organizatorii care păzeau cele 12 porți de acces, să nu calce picior de intrus. Nu nimeriseră întâmplător, pentru că mulți coborau din autobuzele care cărau simpatizanții la miting.
Mulți dintre ei au fost plasați, strategic, în primul rând, în fața tătucilor iubiți. Sub ochii primului – ministru, al candidaților la europarlamentare Rovana Plumb ori Carmen Avram, al parlamentarilor cu sau fără halat de pacient de spital, sub ochii președintelui CJ Costel Fotea și al primarului Ionuț Pucheanu.
Agitau din stegulețe la discursuri, strigau împreună cu părinții, cu restul mulțimii, spre mulțumirea lui Dan Nica sau a lui Nicolae Dragnea, iar dacă ei se simt bine, bucuria e a tuturor…
”Există Legea 272/2004 care prevede foarte clar că părinții nu au voie să își ia copiii la mitinguri, să-i expună, iar amenzile sunt între 5.000 lei și 10.000 lei. Legea este foarte clară. Citiți Legea 272/2004 și veți vedea acolo că se precizează foarte clar că părinții nu au voie să își expună copiii la mitinguri”, declara Lia Olguța Vasilescu, din postura de ministru al Muncii și Justiției Sociale. Se întâmpla în urmă cu doi ani, în 2017, când era nemulțumită de prezența unor minori la protestele din Piața Victoriei. Acum e pe scena de la Galați, nu mai e ministru și nu o mai deranjează copiii, pentru că strigă, atât de frumos, cum doar ei știu să o facă: ”PSD! PSD!”.
În ierarhia dictatorilor, mai e de urcat doar o singură treaptă: cea în care micuții scriu, cu trupurile lor, numele tătucului pe marele stadioane. Cum se întâmpla în cazul lui Mao Zedong, Stalin sau Ceaușescu. Și în acest caz, avem noroc: Dragnea, de exemplu, e un nume scurt. Nica, și mai scurt. Nu trebuie chinuiți prea mulți pentru a forma șapte sau patru litere. Gândiți-vă numai ce s-ar fi întâmplat dacă tătucul ar fi avut un nume ceva mai lung cum ar fi, aleg pur și simplu la întâmplare: Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. În cazul ăsta, trebuiau aduși copii și din alte țări, pentru că aici nu am fi găsit destui (de preferat Coreea de Nord, ăștia sunt gata instruiți).
Ne pare rău că vom face câteva litere cu copii din import, dar asta se întâmplă când îți bați joc de demografie și-ți fug și milioane de români din țară: nu mai găsești destui oameni cu care să faci o dictatură serioasă.
