Industria pregătirilor din Colegiul Naţional “Vasile
Alecsandri” nu mai e de mult o taină ezoterică. Elevii de aici sînt
presaţi, mai mult sau mai puţin subtil, să facă pregătire. Şi se pregătesc pe
bani grei. Părinţii cu dare de mînă sînt dispuşi să bage adînc mîna în buzunar
şi să frece POS-ul pentru viitorul odraslelor lor.
Săracii dascăli, care
cerşesc majorarea salariilor, speculează cu cinism situaţia cîştigînd astfel
sume fabuloase de bani. Totul sub ochii larg închişi a autorităţilor incompetente, interesate doar să mai pape liniştiţi un bănuţ din banul public. Cred că dacă s-ar impozita pe bune banii din pregătirile de la
toţi profesorii din CNVA s-ar tripla lejer salariile tuturor debutanţilor din
judeţul
Un monstru sacru al pregătirilor, asta ca să folosesc o expresie idioată, e
celebra profesoară de engleză Nicoleta Ioniţă. Madam Ioniţă e o lady, of
course. Se ştie că Ioniţă ia cîte 500 de mii de lei vechi pe şedinţă. Pe
şedinţa de pregătire, desigur. Problema e că talentul ei pedagogic nu suportă
să fie mai puţin de şapte, opt elevi la pregătire şi face cam de trei ori pe zi
sportul ăsta, mai puţin sîmbăta şi duminica cînd, aţi ghicit, bagă cîte cinci
şedinţe de pregătire. Mă urmăriţi? Asta înseamnă o medie de vreo 20 de milioane
pe zi, deci cam 500, 600 pe lună.
Asta ca să nu mai punem la socoteală cărţile băgate pe gît elevilor. Ban de-o
ojă, de-un ruj, prostii…. Ca un deliciu picant, pot să vă confirm că Nicoleta
Ioniţă e sora lui Radu Macovei, jupînul de la Viaţa Liberă, cotidian care a
înfipt numeroase limbi străine exact în gaura din, nu vă gîndiţi la prostii,
egoul prodigioasei profesoare. Şi Ioniţă nu e singura profesoară care are
apucături de genul ăsta.
Numai în CNVA sînt trei, patru profi de engleză care se ocupă
cu aşa ceva. Dar cu amănunte despre apucăturile
lor am sa revin, poate în alt text.
Un alt specimen, demn de băgat în seamă, ar fi
profesoara de chimie Ruxandra Şerban, mama soacră a lui Răzvan Avram, ştiţi voi
băiatul ăla care a candidat degeaba la primărie, finul lui Eugen Durbacă.
PC-ista convinsă, dudia Şerban nu numai că îşi rupea elevii la note ca să-i
vină la pregătire, dar se preta şi la un soi de alchimie conservatoare, în
sensul că-şi punea elevii să dea massuri cu “votaţi PC”. Urît doamna profesoară, foarte urît! Pentru Eugen
Durbacă, massurile sînt nişte mesaje electronice folosite de candidaţii care nu
sînt expiraţi politic, pentru a cîştiga campaniile electorale. Cea mai tare
caracterizare a profesoarei Ruxandra Şerban am auzit-o de la un fost elev de-al
ei: “are prezenţă de spirit de mahalagioaică versată care poartă pe sub
palton manualul de vrăjeli de securitate”. Of, cîte răutăcisme pot să
spună uneori elevii despre profesorii lor!?