Uitați-vă la poza asta cu atenție și dacă puteți să nu vă cruciți înseamnă fie că sînteți apolitic ori că nu v-ați închinat niciodată electoral la moaștele politice ale lui Ion Iliescu.
Știu, poza pare trucată, dar credeți-mă că e jenant de autentică. Da Vinci ar fi fost individios pe imaginea asta. Eu unul m-am contrazis cu toți prietenii pentru că nu reușim să ajungem la o concluzie logică (ceea ce e cam normal, avînd în vedere că vorbim de PSD). Fraților, ziceți și voi la ce s-au adunat apostolii lui Dan Nica aici? E vorba de o pomană sau vreun simplu parastas? Pe bune acum, din imagini nu lipsește decît coliva și lumînările aprinse. Iar după miros ai zice că mortul e depus în camera cealaltă.
Dar uitați-vă mai cu atenție și încercați să ghiciți puțin din semiotica personajelor. O luăm de la stînga la dreapta, cum altfel. În extrema stîngă e Sorin Lăcătuș, un băiat care de bucurie că s-a lăsat de droguri s-a apucat de politică, asta deși ultima oară cînd l-am văzut se jura că e scîrbit de ea. Problema e că arată ca un iepuraș speriat care s-a rătăcit de UNPR fix în jungla pesedistă. Vedeți cum se uită așa resemnat în stînga? Pare dezamăgit că n-a pus mîna încă pe nicio funcție, nu?
Imediat după el, de asemenea duhnind a UNPR, se află Marius Mărgărit, locul 5 la Camera Deputaților pe listele PSD. Pare băiat bun, doar că se ține cu mîinile de ce nu trebuie. Sper că nu e vreun apropo electoral inspirat de pe la clasicul Rocco Siffredi. Zici că e condamnat să stea în zid, în timp ce electoratul execută o lovitură liberă. Spre deosebire de el, Costel Fotea (mai la dreapta) pare că se ține de sîni. Dar chiar și așa, președintele CJ dă senzația că e cel mai viu de la masa aia, spre deosebire de Bacalbașa care, dacă ar fi fost așezat pe masă, jurai că joacă rolul mortului în piesa asta. Păi cînd l-a văzut pe Bacalbașa ce fel arată, în semn de protest/doliu electoral, s-a înnegrit pînă și televizorul. După cum vedeți, Bacalbașa nici măcar nu are de ce să se țină, el pur și simplu atîrnă existențial, de parcă s-ar afla într-o altă realitate anesteziată.
Și mai la dreapta e un băiat pe care nu-l cunosc. Presupun că e primarul de Barcea (seamănă cu Nicolae Marin, da parcă nu-i). Așa, la o primă vedere, ochelaristul cu fular roșu și cămașă roz bombon pare cel mai gay din poză. Nici măcar mîinile în dreptul prohapului nu le ține bărbătește. Serios acum, ce-i cu triunghiul ăla, ce organ simbolizează? Rozănache dă senzația că face reclamă mascată la Renault. Zici că face echerul să respire pixu ăla mic și negru sau cum? Ori poate că arată cu două degete înspre telefonul cu care obișnuiește să-și înregistreze colegii? Așa, pentru arhivele DNA.
În fine, cel mai arogant din poză e, firește, Ștefan Viorel, un zero barat despre care am scris aici și aici. Viorel pare că stă ca proasta cu mîinile-n sîn și se uită chiorîș la colegii lui cu un aer de superioritate nedisimulată. De parcă ăia ar fi niște elevi proști, prinși acum cu lecția neînvățată.
Ultimul la masa prostelii e Florin Popa. De fapt, el este și singurul despre care poți să spui că e mai urît pînă și decît fața de masă. Popa stă cuminte ca o fată mare, cu mînile la spate de parcă s-ar simți vinovat că el e cel mai furăcios de la masă. Deși vrea să pară acea fetița cu chibrituri a PSD, Popa e de departe răzgîiata clubului. Păi la cîte licitații și parandărături au trecut prin mîinile lui, ăștia de la PSD ar trebui să-i facă o statuie din rahat pudrat, pe care s-o lingă membrii partidului pentru noroc sau în semn de respect, toată vara.
Vă dau în scris că poza asta merită înrămată și pusă la locul ei pe mileu. E plină de istorie, căci în ea stau cel puțin vreo doi gropari ai Galațiului. E drept că lipsește Iisus, dar asta e, nimeni nu-i perfect. Și ar mai fi o mică problemă. La masă șade mai mult de-un Iuda. Hai să vedem, îi recunoaște cineva?