Dacă nu știați, la Teatrul Dramatic, taman înainte de alegeri, a avut loc un concurs care după unii a fost cam cu cîntec și cu o regie al cărui scenariu a fost stabilit de unii din afara instituției.
Asta pentru că minunatul concurs a fost organizat de fosta putere, orchestrat tot de ea și ar urma să fie validat de noul Consiliu Local sau de noul primar, nu se știe exact cum stă treaba.
În fine, la concurs au participat fostul director Cristian Gheorghe, Eugen Făt (un regizor despre care se spune că era apropiat de UNPR, dar se pare că nu și de cine contează), Ionuț Negrișanu (omul a primit promisiuni și asigurări, dar se pare că n-a înțeles cine contează de fapt în ecuația asta) și Florin Toma, adică cel care a cîștigat concursul. Extrem de suspectă, dar nu inexplicabilă, a fost graba cu care a fost organizat concursul, taman înainte de alegeri.
Bîrfele spun că singurul care n-a avut nicio șansă a fost ex-directorul Cristi Gheorghe. În rest, fiecare a dat din coate cum a putut. Eugen Făt a pompat tot ce-a putut pe la UNPR, Ionuț Negrișanu, care venea din zona Teatrului Muzical, avea și el promisiunile unui aviator (se pare că a fost cu țacă), iar despre Florin Toma, care cel puțin teoretic este director, se spune că ar fi băiatul de casă al lui Doru Niță, directorul Teatrului Muzical. Cînd am vorbit ultima dată cu Doru Niță se jura că nu are nicio treabă cu concursul de la Dramatic, dar prin tîrg au tot circulat alte scenarii.
În fine, situația comico-dramatică e cam în felul următor. În urma concursului au fost depuse contestații. Care se pot rezolva și așa și așa. Deci e loc de joc de glezne, chiar dacă Pucheanu nu e fotbalist. Apoi, Florin Toma e director și nu e, deoarece el trebuie confirmat de cineva. În plus, Toma va trebui să se pupe cu noua putere (că așa-i la noi la români), iar din cîte știu eu, pentru Ionuț Pucheanu destinul dramatic al lui Florin Toma nu reprezintă o prioritate, ei întîlnindu-se o singură dată și asta din întîmplare.
Mai grav e că situația asta face mult rău instituției. Și așa Teatrul Dramatic a fost manageriat cum s-a nimerit, în sensul că de prin anul 2000 (cînd Mihai Mihail, secondat de criticul de teatru Natalia Stancu, au organizat cîteva Festivaluri de Comedie care chiar au însemnat ceva) încoace, actul artistic a devenit din ce în ce mai străveziu, iar managementul cultural aproape că a dispărut de pe scenă. Ori în condițiile unei astfel de bulibășeli, în ceea ce privește conducerea, organizarea (nu mai vorbesc de valoare că aproape că nu are sens) Festivalului de Comedie din toamnă reprezintă o necunoscută. La momentul la care vorbim, organizarea festivalului ar fi trebuit să fie undeva la 90%. Ori ea nici măcar nu a început. Ar mai fi nevoie de cineva cu experiență și de un buget care să fie competent manageriat.
Deci se prefigurează iar un dramatic Festival de Comedie la care spectatorii o să rîdă cu sughițuri. Asta e, cam așa se-ntîmplă cînd politicul își bagă nasul, adînc de tot, pînă în străfundul culturii gălățene.