Hărțuirea haotică, la locul de muncă, devine istorie: din ianuarie, Guvernul ne oferă instrumente pentru a măsura gradul neplăcerilor, conform Ghidului lansat astăzi de Ministerul Familiei.
Nu vorbim doar de hărțuirea legată de sex, ci și de cea morală. Interesant este că aici intră și suprasolicitarea profesională dar și obligarea la a nu face nimic.
Abaterile grave pot fi sancționate cu până la 50.000 de lei, dacă nu se califică în sfera cazurilor penale.
Ce mai e hărțuire în ziua de azi
Hărțuirea poate implica unul sau mai multe incidente și/ sau acțiuni care constituie hărțuire fizică, verbală și non-verbală. Exemple de conduită sau comportamente care constituie hărțuire la locul de muncă includ, dar nu se limitează la:
– Conduita fizică: contact fizic nedorit, inclusiv prinderi, ciupiri, frecări, sărutări, îmbrățișări, mângâieri, atingeri necores punzătoare, pe cap sau pe corp; violența fizică, inclusiv agresiunea sexuală; utilizarea amenințărilor sau recompenselor legate de locul de muncă, pentru a solicita favoruri sexuale.
– Conduita verbală: comentariile privind aspectul, vârsta, aspectul, viața privată a unui angajat etc; comentarii sexuale, povești și glume de natură sexuală; avansuri sexuale; invitații sociale repetate și nedorite pentru întâlniri sau intimitate fizică; insulte legate de sexul angajatului sau alte caracteristici ale sale; observații condescendente sau paternaliste; trimiterea de mesaje umilitoare, degradante, explicite sexual (prin telefon, e-mail sau orice alte mijloace de comunicare).
Critica hărțuirii pure
Conform ghidului, poate fi considerată hărțuire la locul de muncă și adoptarea a cel puțin unuia dintre comportamentele de mai jos, clasificate în funcție de efectele asupra victimei:
- Acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima:
– superiorii ierarhici îi refuză victimei posibilitatea de a se exprima;
– victima este frecvent întreruptă când vorbește;
– este criticată activitatea victimei;
– victima este terorizată prin apeluri telefonice;
– ignorarea prezenței victimei (spre exemplu, adresându-se altei persoane, ca și când victima nu ar fi prezentă).
2. Acțiuni vizând izolarea victimei:
– nu se vorbește niciodată cu victima;
– victima nu este lăsată să se adreseze altei persoane;
– victimei i se atribuie un alt post care o îndepărtează și izolează de colegi;
– li se interzice colegilor să vorbească cu victima;
3. Acțiuni ce presupun desconsiderarea victimei în fața colegilor:
– victima este vorbită de rău sau calomniată;
– evaluarea inechitabilă a muncii victimei;
– deciziile victimei sunt contestate;
4. Discreditarea profesională a victimei:
– nu i se atribuie sarcini de realizat;
– privarea de orice ocupație și vegherea ca victima să nu-și găsească singură vreo ocupație;
– incredințarea unor sarcini inutile sau absurde;
– acordarea de activități inferioare competențelor;
– atribuirea în permanență a unor sarcini noi;
Cele patru faze ale hărțuirii
Evoluția progresivă a unei situații de hărțuire pe criteriul se dex și de hărțuire morală la locul de muncă cuprinde patru faze de evoluție după cum urmează:
- Prima faza – divergențe de opinii, ușoare conflicte interpersonale care se pot rezolva, dar care rămân nerezolvate și pot degenera.
- Faza a doua – instalarea treptată a stării de tensiune, prin acțiuni agresive repetate îndreptate de către o persoană sau de un grup de persoane asupra altei persoane.
- Faza a treia – necesitatea intervenției conducerii entității pe parcusul evoluției situției pentru a evita escaladarea conflictului.
- Faza a patra – stigmatizare, izolare socială, înlăturarea victimei de la locul de muncă, fapt care diminuează șansele acesteia de a se încadra la alte locuri de muncă.
Firmele trebuie să aibă o persoană responsabilă, desemnată să soluționeaze toate cazurile de hărțuire.
Răspunderea contravențională, în cazul comiterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, se stabilește în conformitate cu prevederile cuprinse în Legea privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de hărțuire psihologică la locul de muncă, astfel:
– Constituie contravenție hărțuirea morală la locul de muncă săvârșită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.
– Constituie contravenție și se sancționează cu amendă: de la 30.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligației de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
– Constituie contravenție și se sancționează cu amendă: de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de către angajator a obligației constând în interzicerea stabilirii de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.