Habar nu am dacă povestea care urmează e adevărată sau nu. Din cîte am încercat să aflu, înclin să spun că da. Dar nu asta contează. Sincer să fiu, nici nu cred că are vreo importanţă. Este povestea unui funcţionar din Primărie, apolitic, care s-a săturat să-şi vadă colegii atîrnaţi politic, cum transformă locul de muncă într-o cloacă electorală. Istorioara am primit-o pe antidotul@gmail.com. Nesemnată.
Povestea inspirat intitulată “Nesimţire şi pulitică la Primăria Galaţi” vorbeşte de la sine. Ea e o revoltă împotriva acelor Dinu Păturică care au ajuns să mănînce o pîine, după ce în prealabil au pupat insigna de partid, cu mai multă ardoare decît pupă babele icoanele din biserică. Nu-mi mai rămîne decît să-l felicit pe autorul rîndurilor de mai jos şi să-i spun că mă bucur să văd că în administraţie, chiar şi la Primărie, există oameni ca el.
“Ceea ce vă relatez, în cele ce urmează, s-a întîmplat astăzi (n.a. 25.03.2009), ora 08.30, la unul din serviciile din cadrul Primăriei Municipiului Galaţi. O doamnă a venit la respectivul serviciu solicitînd o aprobare oarecare, referitor la tăierea, fasonarea unui copac, etc. Discutînd cu funcţionarul responsabil de problema dumneaei, cum se va rezolva petiţia, un coleg de compartiment de-al acestuia se bagă în discuţie şi îi cere petentei să semneze o adeziune privind candidatura ştoarfei de Ţicău, de la PSD, la Parlamentul European.
Punînd în faţă tabelul cu semnături, doamna luată repede şi probabil trecîndu-i prin cap că dacă nu susţine partidul nu va pupa în veci rezolvarea favorabilă a petiţiei, pune botul şi semnează. Eu fiind de faţă, am lăsat să plece doamna din birou şi am intervenit, avînd o discuţie aprinsă cu nesimţitul, care este Serioja Nichiforov, un agarici de membru PSD căruia partidul i-a încredinţat misiunea cu tabelul.
Atrăgîndu-i atenţia că a şantajat-o pe cetăţeanca cu prostiile lor şi bineînţeles băgîndu-i şi scoţîndu-i şi lui şi neamului şi partidului de ce-mi venea la gură. Asta că de luni încoace ne-a futut la cap cu pulitica şi cu tabelul mă-sii, ca să semnăm adeziuni. Eu, nefăcînd politică, l-am refuzat. De altfel şi alţi colegi, sătui de minciunile lor. Dar astăzi parcă s-a umplut paharul şi îl dau în primire pe dobitoc, mai ales că respectiva doamnă a plecat de acolo cu convingerea că toţi sîntem la fel. Toate acestea s-au întîmplat la birourile Primăriei de la Patinoar şi sînt cît se poate de reale, nesimţitul de Serioja nefiind la primul comportament de acest fel. Fie la birou, fie pe teren, mînca rahat pulitic enervînd pe toată lumea în loc să-şi vadă de sarcinile legale din fişa postului.”
