Postul local de televiziune Antena 1 Galaţi-Brăila a încetat să mai emită, începînd de luni, 22 martie 2010, jurnaliştii fiind sfătuiţi să-şi caute de muncă în altă parte. De altfel, falimentul studioului local de televiziune Antena 1 Galaţi-Brăila era previzibil de mai bine de jumătate de an. Aproape toţi realizatorii de emisiuni şi-au înaintat demisiile după ce luni la rînd nu şi-au primit salariile. Lefuri care oricum erau de mizerie, de 8-9 milioane de lei net. De la începutul lui 2010, Antena 1 Galaţi-Brăila a difuzat numai buletine de ştiri, şi alea vai mama lor, doar cu servite de la conferinţele de presă şi alte pupincureli jenante la adresa preşedintelui CJ Bunea Stancu sau a altor bizoni proptiţi vremelnic la putere.
O mare parte din vină pentru eşecul proiectului Antena 1 Galaţi-Brăila aparţine marelui director Florin Popescu, unul din sclavii deputatului Bogdan Ciucă (PC). Pînă să ajungă să coordoneze un post de televiziune (fie el şi local), Popescu a fost şef peste gropari, fiind director la ADP Galaţi, via Durbacă. O perioadă de timp, cam pînă la alegerile parlamentare din toamna lui 2008, Bogdan Ciucă a băgat ceva bani în Antena 1 GL-BR. Nu mult, căci e scîrţar gagiul, dar a băgat.
După care, cînd s-a văzut cu mandatul de deputat în buzunar,
Ciucă i-a lăsat pe angajaţii postului de televiziune să se descurce pe cont propriu, adică din publicitate. Ceva-ceva publicitate a reuşit să atragă postul condus de Florin Popescu, dar banii şi-au croit drum către alte buzunare, reporterii şi cameramanii rămînînd să facă foamea, în speranţa că situaţia se va îndrepta.
Cu pingelele rupte şi cocoşaţi de datorii, puţinii jurnalişti care au stat pînă în ultima zi la Antena 1 s-au dus ca disperaţii la TV Brăila, un post care emite doar anunţuri de mica publicitate. Şi adevărul e că nici nu aveau unde să se ducă în altă parte, după ce Ziarul de Brăila a fost închis, Monitorul de Brăila şi-a suspendat apariţia pe termen nelimitat, iar cotidianul Arcaşu’ s-a transformat în săptămînal. Un săptămînal aparte, unde salariile se dau trimestrial. Ar mai fi Obiectiv-Vocea Brăilei, dar aici nu se mai fac angajări de mai bine de un an, şi Adevărul de Seară, unde, la fel, nu se pune problema lărgirii echipei.
Nu mai este mult, şi Brăila o să ajungă să aibă un singur ziar, aşa cum era pe vremea lui Ceauşescu, Libertatea parcă-i zicea.