Cînd îi aud pe unii cum își dreg glasul pițigăiat și proclamă apoi că ei își doresc să vadă o campanie electorală civilizată, musai “bazată pe proiecte și idei”, îmi vine să îi întreb pe fiecare în parte: “Bă, ești prost?”.
Nici peste 50 de ani, în România (și cu atît mai puțin în Galați) nu o să vedem campanii electorale, vorba aia, bazate pe dezbateri și proiecte. Și asta pentru că nivelul de pregătire al candidaților va fi întotdeauna unul scăzut, aproape de zero barat. Apoi, cred că nici cetățenii nu sînt pregătiți să asculte, să înțeleagă o dezbatere serioasă între doi sau mai mulți candidați. Populimea judecă în termeni minimaliști, de chibiț, procesele electorale, fiind mai mult atrasă de circ decît de miezul problemei. Bine, dacă o să aveți curiozitatea să îi întrebați pe alegători ce anume așteaptă ei de la candidați (la alegerile parlamentare sau la locale), o să vi se umple slipul de gînduri: tot prostul cu drept de vot vrea discuții serioase, frate, despre taxe, impozite, planuri urbanistice zonale, scăderea TVA, infrastructură, atragerea de investiții străine și absorbția de fonduri europene. Dar ia dă-le proștilor o știre în ziar, cum că ăia de la USL au tăiat nu’ș ce banere electorale aparținînd celor de la ARD (sau invers), să vezi ce panaramă iese și cîte energii se mobilizează în jurul unui astfel de articol lipsit de substanță.
Într-o țară de căcat, în care audințele cele mai mari la tv le realizează jeguri de emisiuni ca Românii Au Talent, Acces Direct sau Un Șou Păcătos, e logic ca actorii și spectatorii campaniilor electorale de la noi să mizeze pe tupeu, mîrlănie, invective și alte mizerii. Căci atunci cînd doi bărbați (candidați) nu au despre ce vorbi, cînd habar nu au ce înseamnă Legislativ și Executiv, dialogul nu poate fi decît unul al surzilor, bazat pe mahalagisme, ba pe-a mă-tii! și – de ce nu? – cafteală!
Vreau o campanie electorală murdară!
-->