 |
| Ionel Borş, tăticul lor |
Candidaţii cu cele mari şanse, din punctul meu de vedere, la cîştigarea alegerilor pentru funcţia de primar al Galaţiului au firul scurt conectat la ArcelorMittal. Favoriţii sînt, nu neapărat în această ordine, Dumitru Nicolae, Andrei Lişinschi şi Marius Stan. Ceilalţi sînt degeaba. Cred că nu vor fi votaţi nici măcar de rudele lor de gradul I.
Cei trei amintiţi mai sus, care se porcăiesc pe la tv, au un lucru în comun: depind într-un fel sau altul de ArcelorMittal Galaţi. Să-i luăm pe rînd.
Dumitru Nicolae a ieşit la pensie din fostul Sidex, actual ArcelorMittal. Singurul său copil este Combinatul, pe care încearcă să-l ajute prin orice mijloace, chit că acesta a fost adoptat între timp de indieni. Nicolae nu-l are la inimă pe Ionel Borş, dar asta nu înseamnă că îşi permite să facă gălăgie în formaţie. Adoptă sloganul “Ciocu’ mic!”.
Andrei Lişinschi. Mă, deci cînd îl iei pe ziaristul Aurel Stancu în staff-ul tău de campanie, care scrie la “Viaţa liberă” doar ce vrea interesul lui despre Sidex, mi se pare că ţi-ai cam dat arama pe faţă. În plus, Lişinschi este legat de Combinat, ombilical vorbind, prin societăţile Profiland şi Intfor. Firmele lui depind de tabla de la ArcelorMittal, iar dacă nenea Ionel Borş s-ar îmbăta într-o seară şi i-ar impune un preţ “preferenţial” cu 20% mai mare decît în prezent, nu cred că i-ar conveni lui Lişinschi să ia tablă din export, căci taxele impuse de statul român l-ar duce la faliment.
Despre Marius Stan ce naiba să mai spun? Cînd vezi în lista PNL pentru Consiliul Local Galaţi oameni ca Maricel Oancea, Emil Mihăilă (foşti trădători de sindicat din Sidex) sau Mariana Parîncu îţi vine să fugi. Iată ce ode scria Aurel Stancu (omul lui Lişinschi) despre madam Parîncu, acum cîţiva ani, în “Viaţa liberă”, într-un articol intitulat sugestiv “Amazoanele din Sidex”, citez: “Are o minte brici. Dacă nu eşti atent, te tai in ea. Are cea mai importantă funcţie dintre toate femeile Combinatului: şef Serviciu personal-învăţămînt. La aproape 45 de ani, Mariana Parîncu are în spate 25 de ani de muncă în Combinat. A început prin a fi economist la Cocserie. Deşi a lucrat doar doi ani acolo, se consideră şi acum, în adîncul sufletului, cocseriţă. Nu a vrut să plece niciodată din Cocserie, pentru că acolo era un colectiv extraordinar.”
Prin urmare, orice vom vota în iunie 2008, tot indienii, prin intermediul lui Ionel Borş, vor conduce Galaţiul ăsta poluat de nenorocirea numită ArcelorMittal, care ne omoară încet, dar extrem de sigur!
