Nu va mai trece mult şi pe garduri sau pe pereţii lifturilor vor apărea scrjelituri de genul: Gigel + Marcel = Love. Cine spunea că odată intraţi în UE, o să ne usture şi-n cur, nu cred că se gîndea neapărat la situaţia asta. România este obligată de UE să re cunoască căsătoariile homosexualilor. Ba mai mult, statul va trebui să le acorde cuplurilor de homosexuali străini, toate drepturile pe care aceştia le aveau în ţara în care s-au căsătorit. Asta deşi România, în prezent, nu recunoaşte nici măcar dreptul homosexualilor autohtoni de a se căsători.
Vă puteţi imagina un preot ortodox oficiind o astfel de căsătorie. Vă închipuiţi că aceşti băieţi, sau fete după caz, vor avea dreptul de a înfia copii. Că îşi vor putea cumpăra case prin ANL.
Intuiesc că împotriva acordării acestor drepturi se va opune, cel mai fervent, Biserica Ortodoxă Română. Asta deşi chiar BOR suferă de acest flagel de milenii. Dar îl ţine sub tăcere. Îl condamnă în mod oficial, dar îl tolerează implicit. Nu ştiu unde ar trebui să înceapă înţelegerea şi toleranţa şi unde ar trebui să apară intransigenţa. Care e măsura firescului aici?!
