Slăbuţă, chiar descurajatoare aş spune, prezenţa la mitingul anunţat ieri după-amiază de liderii de sindicat din ArcelorMittal Galaţi, la poarta principală a întreprinderii. E drept, însă, că organizatorii au avut şi ghinion, în sensul că vremea nu a ţinut cu ei. Ieri a fost vreme de stat la terasă, la bere, nu de făcut varice în faţa Combinatului. Acesta este probabil şi motivul pentru care, la ora 14.30, cînd s-a ieşit din schimbul I, au fost destui oameni ai muncii care şi-au băgat picioarele în el de protest şi s-au aliniat regulamentar în tramvaiele-convenţie, pentru a prinde loc la cele mai bune mese în cîrciumile de la “General”. La miting au rămas 1.500 de inşi (după aprecierea jandarmilor) şi 2.000 de persoane (părerea căpeteniilor sindicale), ceea ce reprezintă un progres faţă de alte proteste ale siderurgiştilor.
În cele din urmă, cei de la Solidaritatea şi din FSS Metarom s-au împăcat de dragul copiilor, ca să zic aşa, şi au organizat unul şi-acelaşi protest. Astfel, Tiber, Adăscăliţei, Ilinca, Scântei, Radu Nelu, bunelu, ba chiar şi mama lu’ bunelu s-au adunat ieri într-un camion de campanie, de unde au urlat lozinci cît de penibile, pe-atît de irealizabile. Dintre toţi liderii de sindicat, mi-a atras atenţia unul pe nume Marius Cornenco (coleg cu Scântei la Bucureşti), care recita sloganurile, de-am crezut că-i Adrian Păunescu la microfon. Te-apuca şi rîsul cînd îl auzeai cum se screme să impresioneze mulţimea. Tiber a luat-o printre vişini, ca de obicei, propunînd celor prezenţi să meargă cu toţii la Bucureşti, pentru a protesta faţă de genocidul la care este supusă siderurgia românească. Păi, muncitorii abia dacă au avut chef să rămînă la poarta Combinatului, după ieşirea din şuţ, iar Tiber speră să-i convingă să bată drumul pînă la Bucale? Mircea Scântei a băgat şi el cîteva plăci obosite de genul “Nu vom renunţa la luptă!” şi “Trebuie să fim uniţi, să arătăm că ne pasă!”, după care s-a dus să dea interviuri în spatele camionului. I-am spus lui Mircea Scântei că, din păcate, tot acest protest este inutil, că nu se va clinti nici măcar un fir de iarbă în Combinat în urma mitingului. “Păi, şi dacă stăteam cu mîinile în sîn, ce ziceau cei de la Londra? Că, uite, la Galaţi nu se împotriveşte nimeni închiderii UCC-ului, v-am zis noi că lumea este mulţumită? Păi, dădeam satisfacţie acelor şefi din Combinat care s-ar bucura ca oamenii să tacă, să nu protesteze…”, mi-a răspuns Mircea Scântei.
Ştiu, menirea liderilor este să protesteze, să se opună, să urle, doar de aia stau cu curul pe cotizaţiile membrilor de sindicat. Da, bre, dar nu vedeţi că pălmaşii nu mai au nervul de altădată, că nu mai răspund la chemarea liderilor de sindicat ori din cauză că şi-au pierdut încrederea în aceştia, ori pentru că între timp s-au resemnat definitiv şi irevocabil. Iar cei care vin la acţiunile de protest o fac de fapt pentru a avea un motiv serios să întîrzie acasă, şi anume “Am stat la miting!”, căci “Am pichetat cîrciuma!” parcă nu sună tocmai bine, nu?
Siderurgiştii au urlat degeaba şi au strigat de pomană

-->