Privind această poză de Premiul Puli-tzer, mă vizitează din nou o mai veche întrebare: cum se face că țigăncile au atîta aur pe ele, dar nu își permit nici măcar o pereche de chiloți, fie ei și rupți în cur? Știu, țigăncile nu poartă chiloți din principiu (vezi poza alăturată). Probabil că se nasc toate cu curul mare și nu le vine nici o pereche, pînă și mărimea lui Beyonce le este mică. Glumesc, desigur.
Am stat un pic și m-am întrebat de unde obiceiul ăsta la femelele de etnie rromă, cum că jignirea supremă la adresa unui român este să îi arate ce au ele sub fustă (fuste)? E simplu. Țigăncile sînt oricum oribile, darămite organul lor de reproducere. Să vezi o țigancă-n pubisul gol, cu fustele ridicate pînă la bărbie, pe deasupra și hoașcă bătrînă, chiar că îți anulează pofta de mîncare pe o perioadă de minim 100 de ani de-acum înainte. Iar țigăncile știu chestia asta încă de mici și o folosesc ca pe o armă letală împotriva dușmanilor care, vorba cîntecului, le poartă pică.
