Acum cîteva minute, Theodor Stolojan a fost confirmat ca premier de către Traian Băsescu. Dacă PDL se înţelege cu PSD, şi sînt şanse mari ca acest lucru să se întîmple, e ca şi cum Stolojan (să nu uităm că a fost numit Prim Ministru de către Ion Iliescu, după Mineriadă) ar conduce din nou FSN-ul, avînd o majoritate parlamentară situată undeva la 70%.
Retrăiesc sentimentul din copilărie cînd îl recunoşteam costumat în Moş Crăciun, după papuci, pe vecinul care stătea la un etaj sub noi. Aşa e şi clasa politică! În ultimii ani, a încercat toate fardurile posibile, toate măştile, şi-a schimbat glasul, tonul, discursul, dar în substanţa ei a rămas aceeaşi.
Abominabilul s-a produs. PDL şi PSD se iubesc şi asta la vedere în faţa electoratului. Se iubesc de dragul puterii, iar rodul iubirii lor, o guvernare de patru ani, cel mai probabil, va trebui înghiţit şi suportat de noi. Măştile politicienilor au căzut, iar politica a rămas în curul gol dezvăluindu-se exact aşa cum e: o mare curvă.
Drept răsplată, ne aşteaptă deja clamata criză. În numele ei noi vom mai strînge cureaua, în numele ei, politicienii îşi vor justifica viitoarele potlogării.
P.S. Cînd mă uit la faţa lui Stolojan îmi vine să emigrez în Bulgaria!