Traiul la comun, în blocuri de 4, 7 sau 10 etaje, este o porcărie. Oamenii nu se suportă între ei nici 3 minute într-un autobuz, de la o stație la alta, darămite o viață-ntreagă între aceleași betoane reci, folosind aceleași scări, același lift, aceeași ghenă de gunoi. Dacă ar fi ca la hypermarket, o ușă pentru intrare și alta pentru ieșire, poate că ar fi convenabil (pe termen scurt, desigur) să trăiești la bloc. Măcar nu te-ai mai întîlni atît de des cu toți dobitocii pe care obișnuiești să îi saluți, pentru că așa ai fost educat, să dai binețe oamenilor cu care te intersectezi.
În zilele următoare o să dezvolt, cu siguranță, epopeea traiului la bloc. A traiului la comun. E mult de povestit, nu are nimeni pretenția că poate epuiza subiectul în 20-30 de rînduri. Ar fi necesare cel puțin 18.427 de episoade, să moară de ciudă producătorii serialului “Tînăr și neliniștit”. Pentru astăzi, în avanpremieră, l-am ales pe vecinul care e atît de încăpățînat/zgîrcit/prost încît se opune oricărei idei de progres și civilizație, vorba unui nene împușcat acum 22 de ani.
El stă la etajul al 4-lea din blocul situat vizavi de Orășelul Copiilor din Țiglina 1, Galați. Înțeleg că fiecare face ce vrea cu banii lui, că el decide sau nu dacă își izolează termic apartamentul, dacă mănîncă pipote de pui sau pulpe de curcan, dacă se duce sau nu la ski în Austria. Dar cînd vecinii tăi, buni sau răi, bogați sau săraci, au pus mînă de la mînă și s-au apucat să izoleze (anvelopeze) apartamentele pe exterior, trebuie să fii cel puțin idiot să te pui contra. Mai ales cînd vezi că schela cu muncitori pe ea oricum a ajuns și la geamul tău, la etajul al 4-lea, tocmită taman de vecinii tăi.
Dacă n-ai bani, atunci mută-te la țară, frate! Înseamnă că pînă și traiul la bloc e prea scump pentru tine.
Cînd ai un vecin prost, fii amabil și explică-i că este dobitoc
-->