De cîteva zile, în geamul magazinului “Beti & Gioni”, de la Parfumul Teilor, a apărut un afiș prin intermediul căruia clienții sînt anunțați că spațiul cu pricina este “de închiriat sau de vînzare”. Punctul de lucru “Beti & Gioni”, de la Parfumul Teilor, a fost închis, astfel că patronul caută acum ori să cîștige niște bani, închirind spațiul altcuiva, ori să vîndă imobilul cu totul.
“Beti & Gioni” este un nume cunoscut în Galați. Nu pot să-i zic brand, că ar fi prea mult. Dar lumea a auzit de această firmă, căci ea este de mult timp pe piață. La început, cei de la “Beti & Gioni” vindeau hot-dog, cheeseburger și alte porcării fast-food. Și aveau două puncte de lucru: unul în Țiglina 1, unde vînd țiganii flori, și celălalt – la Parfumul Teilor. Ulterior, punctul de lucru de la Parfumul Teilor a încetat să mai vîndă gunoaie fast-food și s-a reprofilat pe mîncare gătită. Pentru acasă sau în regim de autoservire. Asta se întîmpla undeva în anul 2008, dacă țin eu bine minte. A fost, cred eu, o idee bună a patronului de la “Beti & Gioni” de a deschide un soi de mini-cantină unde oamenii să poată să vină să mănînce (avea mese, scaune, tot tacîmul) sau să cumpere mîncare gătită, ca să o halească acasă.
Degeaba ești bun dacă nu află lumea de tine
Am cumpărat de mai multe ori mîncare de la “Beti & Gioni” – Parfumul Teilor, din 2008-2009 încoace. Și vreau să vă spun că bucătăresele de acolo făceau mîncare bună. Adică le aveau cu gătitul. Și am încercat destule mîncăruri de la ei: de la fasole cu ciolan afumat sau pilaf cu pulpă la cuptor pînă la varză călită sau chiftele cu sos. Nu mai zic cît de gustoase erau plăcintele (cu mere, cu brînză sau de bostan) pe care le făceau cei de la „Beti & Gioni”. Iar prețurile erau acceptabile.
Evident, urmează întrebarea: păi dacă tot erau atît de pricepuți la gătit și aveau și prețuri prietenoase, de ce dracu au dat faliment cei de la „Beti & Gioni”? Adică, mai exact, de ce au închis punctul de lucru de la Parfumul Teilor? O primă explicație, cred eu, ar fi aceea că a apărut concurența, care a investit în publicitate, care a avut grijă să își mediatizeze magazinele și oferta de mîncăruri, în timp ce cei de la “Beti & Gioni” au preferat să rămînă underground, să nu își facă reclamă pe nicăieri. Iar cînd folosesc termenul de concurență, mă refer, în principal, la Corso (care a început, acum doi ani, să facă mîncare în regim de catering) și la Hazard, care, la fel, a apărut de piață cu o astfel de ofertă, mult după ce ăia de la “Beti & Gioni” începuseră acest tip de afacere culinară.
E păcat că încă o firmă din Galați a tras obloanele. Și e păcat nu doar pentru că au mai dispărut niște locuri de muncă, ci pentru că ăștia de la Beti & Gioni chiar găteau bine.