Ne-a cam pus cruce, ai! |
Zeii, căci se pare că Dumnezeul creştin a uitat de aceste ţinuturi păcătoase, au blestemat acest oraş şi oamenii care vieţuiesc în el. Nu există rău mai cumplit decît acela pe care poţi să ţi-l faci cu mintea ta. Pot să spun că pensionarii au făcut din nou istorie la Galaţi. Au făcut istorie şi au reuşit să transforme oraşul ăsta în istorie roşie. E vorba de aceiaşi pensionari care, an de an, stau la cozi interminabile, începînd cu 6 ianuarie, pentru a fi primii care îşi plătesc dările la stat. Nu cumva să nu aibă ce fura băieţii la început de an. Aceiaşi pensionari care au fost mutilaţi mai întîi de comunism, pentru ca apoi să fie batjocoriţi de democraţie. Conform datelor Biroului Electoral Municipal Galaţi, Dumitru Nicolae a obţinut 71.19%, fiind votat 60.206 din cei 268.367 de gălăţeni cu drept de vot. Am crunta bănuială că, dacă-i scădem din acest număr pe simpatizanţii PSD (vă vine să credeţi că există aşa ceva?!), pe membrii de partid şi unii funcţionari de prin primărie, rămînem cu cifra exactă a pensionarilor care au votat duminică.
De cealaltă parte, Andrei Lişinschi a obţinut 28,81%, ceea ce înseamnă că a fost votat doar de 24.366 dintre gălăţenii cu drept de vot. Am mai scris că nu sînt fan Lişinschi, nu cred nici pe departe că ar fi fost soluţia perfectă, dar cred că ar fi fost o soluţie. Poate o soluţie proastă, dar în nici un caz una catastrofală. Lişinschi a pierdut pentru că s-a lăsat etichetat. Pentru că s-a înconjurat de semidocţi nepricepuţi care nu au ştiut ce să-l sfătuiască. Cu două etichete de nedezlipit s-a ales Andrei Lişinschi de pe urma acestei campanii electorale, acelea de interlop şi infractor. Dacă ar fi ieşit singur, la începutul campaniei electorale (sau cu mult înainte) şi ar fi explicat oamenilor despre ce e vorba, ar fi fost altceva. Tăcînd, cumva s-a acuzat singur. Spera că n-o să se afle? Ce or fi păzit băieţii aia din staff-ul lui? Oricum, e tardiv. Se pare că au existat gălăţeni, şi nu puţini, care au crezut că după Eugen Durbacă, Dumitru Nicolae şi din nou Dumitru Nicolae, e bine ca la primărie să vină tot Dumitru Nicolae.
Ok. Cunoaştem şi respectăm regulile democraţiei. Ne mai rămîn aşadar, cel puţin patru ani de meditaţie, timp berechet ca tătaia Nicolae să ne scoată democraţia pe nas.