M-am intersectat azi cu șoferul Eugen Durbacă. Tocmai își parcase căruța japoneză pe trotuarul din fața sediului partidului. De parcă și-ar dori cu disperare să apară pe grupul ăla de facebook: Ai parcat ca un BOU. Unii ar spune că Eugen Durbacă a parcat ca un nesimțit. Nu pot eu să afirm cu siguranță că Durbacă e nesimțit. Dar pot să vă asigur că e candidat.
Eugen Durbacă e candidat la primăria Galați din partea PCD. Adică Partidului Comunist Democrat. Ba nu, Partidul Conservator Democrat. În fine, tot o mizerie de partid e, indiferent cum i-ai spune.
Cum spuneam, azi, Eugen Durbacă și-a cățărat căruța fix pe trotuar. Cu o atitudine golănească care ar smulge suspine de admirație de la orice manelist care se respectă. L-am privit pe Durbacă (care căuta ceva pe bancheta din spate) în speranța că o să observ vreo urmă de jenă. Aiurea! Atitudinea era de greață totală. De-ai fi zis că tataia Durbacă a ținut post cu maioneză în ultimele trei zile.
Nici urmă de regret. De fapt, Durbacă se uita oarecum pierdut în gol, de parcă se întreba dacă nu cumva l-a uitat pe Bacalbașa în portbagaj. Apoi a plecat liniștit înspre sediu cu un mers de legănat de rață beată, de-ai fi zis că tocmai îi puseseră colegii de partid gips în pampers.
Citește și: ”Învierea morților vii”. Un film electoral recomandat tineretului de la Căminul de bătrâni