Sute de babe şi boşorogi, dar şi cîţiva tineri care în naivitatea lor cred că aghiazma îţi dă aceleaşi senzaţii tari ca marijuana, au pierdut ieri vreo două ore la Elice, pe Faleză, sperînd de-aiurea la vreo hierofanie, cu ocazia la Bobotează.
În mare, reţeta succesului a fost aceeaşi ca şi în anii trecuţi.
Aluatul se prepară din Poluţia Comunitară care se preocupă cu păstrarea locurilor de parcare pentru şmenarii din CJ (n.a. promit că revin cu amănunte într-un alt text) şi de prin Primărie.
Blatul e format din angajaţii de la Ecosal care montează garduri menite să-i ţină la distanţă pe cre(ş)tini. Pe garduri monteză sfidător semnul interzis nu de alta dar să nu cumva să păşească tot profanul în spaţiul sacru şi să păţească, Doamne fereşte, vreo epifanie.
Peste aluat se toarnă poliţie la greu, ceva armată şi mulţi cască gură. Se amestecă bine, se condimentează cu cîteva butoaie cu apă amestecată cu busuioc, cîteva cruci de gheaţă, crengi de brad şi popime, după gust. Se condimentează cu multă naivitate, disperare de toate felurile, sărăcie şi credinţă oarbă. Totul atent garnisit cu o doză apreciabilă de nesimţire sacerdotală.
Şi cînd coliva e gata vine momentul pentru cireaşa din borcanul cu aghiazmă. Maşina arhiepiscopiei parchează pe diagonală de-ai zice că urmează vreo spargere sau cel puţin un atac terorist. Din ea coboară mai întîi toiagul arhiepiscopal şi apoi cel mai îndrăcit dintre Harpiepiscopi.
Întrebarea e: cine scoate dracii din Casian?
Homo religiosus face o baie scurtă de mulţime, întinde mîna la pupat şi ţine un discurs care răsună fabulos în burta profanilor posesori de minţi răsucite şi maţe ghiorlăite. Am observat că Arhiepiscopul Costică Crăciun se comportă la fel ca o vedetă haliudiană, numai că atunci cînd îşi scoate chelia din limuzină reuşeşte să provoace un leşin în grup, din cauză de extaz mistic instantaneu, doar babelor din primele două rînduri.
În discursul său lung, dezlînat, incoerent şi plicticos Casian a reuşit performanţa de a confunda Dunărea cu Iordanul, a spus mulţimii cîteva cuvinte frumoase despre mama şi tata lu Iisus, a recunoscut că este un păcătos şi un netrebnic şi apoi s-a dus să parieze şi să se distreze la concursul de aruncatul cu crucea, pe care-l regizează şi plăteşte în fiecare an de Bobotează.
Nu a lipsit moşeala din momentul în care s-a dat liber la butoaiele cu aghiazmă. Dînd dovadă de un profund spirit creştin şi demonstrînd că a înţeles sensul adînc al sărbătorii mulţimea parcă îndrăcită s-a caftit pentru un bidon de aghiazmă mai ceva ca la cozile de la pomenile electorale.
În tot acest timp, forţele de ordine se îngrijeau ca Casian să-şi facă pîrtie prin mulţime pînă la Ponton, acolo unde avea să împlinească ritualul crucii aruncate în Dunăre. În fapt, o combinaţie barbară de circ ieftin şi sport extrem întreţinută şi sponsorizată cu cîteva milioane de lei din visteria arhiepiscopiei.