Tunelul de la Dunăre a scos din nou capul din mapele în care a fost îngropat de băieții administrației Pucheanu. Asta după ce companiile care au semnat contractul pentru realizarea obiectivului au dat în judecată Primăria Galați. Pe bună dreptate, oamenii cer reluarea proiectului sau despăgubiri financiare (vezi aici). În replică, primarul Ionuț Pucheanu anunță că proiectul nu se va face și că, în cel mai rău caz, municipalitatea va plăti despăgubirile solicitate în instanță.
Știam noi că primarul Pucheanu se pricepe la multe lucruri dar nu ne-a trecut prin cap că se bagă și în subterane. Spune edilul șef cu o morgă de guru al construcțiilor subterane/subacvatice că proiectul nu este fezabil. Nu ne-a spus cine l-a ajutat să ajungă la această concluzie așa că am considerat că omul se pricepe la tuneluri.
În primul rînd, faptul că nu eram prinşi cu acel proiect pe nici un masterplan naţional. Ar fi fost doar o ambiţie personală, locală, să-i spunem aşa, prin care nu am fi reuşit să ne conectăm la nici o altă formă de transport naţională. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, ne-am trezit cu nişte livrabile care nu erau nici pe departe la standardul la care să fi putut să le luăm în seamă. Pe de altă parte, este vorba de lucrări făcute într-o altă unitate teritorial administrativă, mă refer aici la judeţul Tulcea. Toate aceste motive ne-au dus la a cere denunţarea unilaterală a acestui contract.
Fezabilitate, fezabilitate, dar să știm și noi!
Totuși, noi nu înțelegem cum vine treaba cu fezabilitatea. Conform contractului prezentat de fostul primar Marius Stan, tunelul evaluat la 230 de milioane de euro, fără TVA, urma să fie construit din banii companiilor care au cîștigat licitația. Primăria trebuia să plătească eșalonat doar o serie de studii de fezabilitate. Urmărind firul logic al poveștii, investitorii și-ar recupera banii și, eventual, ar face profit dintr-o taxă de trecere prin tunel. Se vorbea despre un termen de aproximativ 22 de ani în care constructorul ar fi administrat trecerea pe sub Dunăre.
La finalul perioadei, tunelul ar fi fost dotat cu fundă și cedat administrației locale, reprezentată (probabil) de pesediștii care acum sunt membri la organizația de șoimi ai patriei. Întoarcem tunelul pe toate părțile și tot nu înțelegem chestia cu fezabilitatea. Este primarul Pucheanu un vizionar și se gîndește la ce va fi peste un sfert de secol? Ori edilul șef este băiat bun și vrea să-i salveze pe băbălăii de la Luis Berger din SUA și Franța care vor să-și îngroape banii în malul Dunării? De fapt, Ionuț Pucheanu spune că Marius Stan minte atunci cînd declară că tunelul va fi construit din bani privați.
Contractul oricum se va închide, în cel mai rău caz cred că doar cu prima parte de livrabile plătită. Să ne oblige cineva să ducem la bun sfîrşit un contract care nu este fezabil pentru acest oraş şi nu spun că nu merităm o traversare. Dar atît timp cît a început o formă de traversare la Brăila, doar dintr-o ambiţie personală, este un proiect care nu are finanţare. Sunt 250 de milioane de euro pentru care ar trebui să găsim finanţare externă sau din bugetul local. 250 de milioane de euro înseamnă investiţii municipale pe următorii 25 de ani, fără să mai facem absolut nimic. Eu înţeleg dorinţa de preamărire a unora, au vrut să-şi lase amprenta, dar haideţi să vedem în ce timpuri trecem.
Vă lăsăm să decideți pe cine credeți: pe Pucheanu care spune că tunelul trebuie construit din banii Primăriei sau pe Stan care susține că este exclusiv treaba investitorului. Puteți cugeta la această problemă pe bacul Navrom psd BAC, după ce ați terminat exercițiul de imaginație numit „cum va arăta podul de la Brăila!”