Să nu prindă vreo boală pare a fi principala temere a românilor, mult peste cea de sărăcie, conform unui sondaj publicat marți. În mod bizar, teama de corupție e aproape cât cea de sărăcie.
Mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi în sondajul publicat marți de INSCOP, 26,9% indică drept principală problemă care îi îngrijorează „starea de sănătate proprie şi a familiei”.
Pe cea de-a doua poziție, 19,7% sunt preocupați de creșterea prețurilor. Iar un procent similar, de 19,5%, indică drept principal motiv de îngrijorare corupţia.
Starea sistemului de educaţie este principala îngrijorare doar pentru 12,6% dintre cei chestionaţi. În vreme ce războiul din Ucraina, ce a ajuns să afecteze și localități românești, pentru doar 9,7% dintre ei.
Lipsa locurilor de muncă a fost indicată ca motiv de îngrijorare de 7,4% dintre respondenţi. În timp ce 1,8% au indicat „starea infrastructurii”.
Raportat la categoriile de venituri sau de vârstă, lucrurile se nuanțează.
Boala și sărăcia bat războiul
Starea de sănătate proprie şi a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru: femei, persoanele peste 60 de ani şi cei cu un venit mai scăzut. Tinerii sub 30 de ani tind să fie mai îngrijoraţi decât restul populaţiei de creşterea preţurilor.
Corupţia reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru: bărbaţi, cei cu educaţie superioară, gulere albe, locuitorii din Bucureşti.
Tind să indice starea sistemului de educaţie mai ales: persoanele cu educaţie superioară, cu vârsta sub 45 de ani, gulere albe, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat.
Războiul din Ucraina reprezintă cea mai importantă problemă mai ales pentru: persoanele mai în vârstă, cei inactivi pasivi, locuitorii din regiunea Sud Est, cei care nu utilizează reţelele sociale, rezultă din analiza socio-demografică.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, fiind de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.