Considerată a doua aglomerație urbană din țară, zona formată din Brăila și Galați a devenit pol de declin demografic. În antiteză au ajuns Brașov, Sibiu și chiar Suceava, zone ce se dezvoltă tot mai mult din punct de vedere al populației.
Galați Brăila pol de declin demografic. Declinul demografic accelerat se observă în mare parte a mediului rural și a orașelor mici și îndepărtate de centrele de creștere economică.
Conform studiului făcut de Rethink, un exemplu negativ demografic este zona noastră.
În Brăila, numărul deceselor a ajuns să fie dublul celui de nașteri. Raportul decese/ nașteri de peste 2:1 este neobișnuit pentru un oraș care depășea 200.000 de locuitori.
„Brăila este situată într-o regiune care se confruntă cu un declin demografic generalizat. Alături de Galați, reprezintă și o oportunitate pierdută de a forma un pol economic. Cele două orașe (separate de doar 20 de km) cumulau aproape 600.000 de locuitori la începutul anilor 90. Astăzi, adună mai puțin de 400.000”, notează autorii studiului.
Noul pol de declin demografic Galați – Brăila
În afara falimentului industriei comuniste, rolul universităților este important. Brăila este cel mai mare oraș fără universitate publică majoră, iar universitatea din Galați are un bazin de recrutare limitat.
Din cele șapte județe cu o scădere de peste 10%, 5 județe (Buzău, Mehedinți, Olt, Brăila și Teleorman) sunt situate în Muntenia și Oltenia.
Municipiul Brașov reprezintă o poveste de succes în sensul întreruperii declinului demografic.
Circa 40% dintre studenții din oraș provin din alte județe, cu precădere din Prahova, Buzău și Bacău.
O situație similară se înregistrează și în Sibiu, unde peste jumătate din studenți provin din alte județe, universitatea sibiană nefiind destinația primară decât a candidaților locali.
