Noul cinema 3D care se va deschide mîine (vineri) în Galați, la ora 12.00, cu o peliculă de animație oferită gratuit unui număr de 500 de elevi nevoiași din Galați, nu seamănă nici pe departe cu locurile măcar de nivel mediu pentru proiecții cinematografice din țară. Am fost cu toții la filme în cinematografele din țară, de la cele din București, de genul Hollywood Multiplex, pînă la ăla din Reșița, care a fost botezat simplu “Dacia”, fără nici o legătură cu produsele pe patru roți ale firmei Renault. La Galați nu am apucat încă să vedem vreun film, căci abia mîine va avea loc prima proiecție. Însă, putem face cîteva aprecieri în legătură cu felul în care se prezintă singurul cinematograf din Galați, bazîndu-ne pe investiția care s-a făcut aici și pe felul în care a fost branduit biznisul în sine.
1. Cinematografului 3D din Galați, după cum credem că deja ați văzut, i-a fost dat un nume absolut neinspirat, ca să nu zicem de-a dreptul stupid. Pe bune, zici că “tatăl” cinematografului cu pricina era rupt de beat cînd s-a dus să îl declare la Starea Civilă. Cum să botezi o sală de cinema cu numele “Prof. Ioan Manole”? Păi, ce, e sală de lectură sau vreo stradă de cartier? Ok, am înțeles că persoana care are acum în grijă Casa de Cultură a Sindicatelor, este vorba despre directorul Ovidiu Manole, a vrut să îl cinstească pe tatăl său, prof. Ioan Manole, cel care a condus “Sindicatele” ani la rînd. Dar asocierea între numele lui Manole sr. și o sală de cinema pare mai degrabă un gest ironic, făcut la mișto, ca și cum cineva ar fi vrut să își bată joc de (re)numele profesorului trecut de ceva vreme la cele sfinte.
2. Sala de la Sindicate, în care a fost amenajat noul cinematograf, nu a fost izolată fonic pentru astfel de reprezentații. Poate că acustica sălii nu este chiar catastrofală, dar pentru a putea viziona un film în condiții optime este nevoie ca sunetul să fie la standarde înalte. Firma care se află în spatele acestui cinema 3D din Galați este o firmă de apartament, din Râmnicu Sărat (str. Costieni, bl. 8, ap. 42, Râmnicu Sărat, jud. Buzău), pe nume TV Sat 2002. Cică acest SRL ar fi investit suma de 250.000 de euro în sala de cinema de la Casa de Cultură a Sindicatelor. Se prea poate, nu zicem nu, dar atîta vreme cît scaunele nu au fost schimbate și nici nu s-a antifonat corespunzător sala, stai și te întrebi pe ce anume au fost cheltuiți banii.
3. Am observat că pe Casa de Cultură a Sindicatelor a fost postat în această seară un mash imens care conține portretele mai multor actori (vezi foto). Iată, în sfîrșit, o idee bună – am zis noi de la distanță, în timp ce ne apropiam de sala de cinema. Da, ideea era extrem de bună dacă printre fețele actorilor care apar pe mash erau inserate și cîteva ale unor actori români. Mă, nici măcar un actor român, de sămînță acolo, nu a reușit să își facă loc printre vedetele de cinema care zîmbesc (sau, după caz, se încruntă) pe cearșaful întins pe Casa de Cultură a Sindicatelor. Printre aceștia i-am zărit pe Robert de Niro, pe Al Pacino, pe Brad Pitt, pe Halle Berry, pe Angelina Jolie, pe Marlon Brando, Russell Crowe, etc. (care sînt niște actori de toată isprava, nimic de zis), dar, din păcate, nu am văzut pe niciunul “de-al nostru”, cum se zice, de parcă cinematograful nu ar funcționa într-un oraș din România. Adică, un Amza Pellea, un Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Octavian Cotescu sau Jean Constantin nu aveau față pentru a apărea la intrarea în Cinema 3D din Galați?