Două imagini s-au lipit ca scaiul de coafura politică a primarului Ionuț Pucheanu: bordurile (care se schimbă în draci, la fiecare mandat, pe strada Brăilei) și, mai nou, gardul care a sechestrat provizoriu statuia lui Mihai Eminescu din parcul cu același nume.
Sunt imaginile neputinței. Dar culmea, nu atât a neputinței de a face, cât a neputinței de a comunica. Asta în ciuda faptului că Pucheanu are la Primăria Galați un departament de comunicare numeros (și bine plătit din bani publici), care a mai primit și întăriri în ultima perioadă.
Să începem cu bordurile. Nu mai e nicio surpriză faptul că acestea se schimbă din senin ori de cîte ori unui prieten pesedist îi tremură buza contului. Au făcut-o toți primarii de până acum, deci nu putea fi Pucheanu mai catolic decât Marius Stan sau Dumitru Nicolae.
Problema cu bordurile lui Pucheanu e că ele ar reprezenta începutul unei mari lucrări. Cel puțin așa se laudă edilul. Că ar urma să fie modernizată strada Brăilei cap-coadă. În sensul că va fi asfaltată, fardată și tot ce mai trebuie. Păi dacă așa stau lucrurile e absolut de neînțeles de ce Pucheanu nu a ieșit să se bată cu bordura-n piept pe subiectul ăsta. Iar primele explicații (care au fost defensive) au apărut deabia după ce se epuizaseră jumătate din înjurăturile care conțineau cuvântul bordură.
Cu Parcul Eminescu primarul Pucheanu mai are puțin și-o dă-n gard
Nici aici nu e cazul să fim cârcotași mai mult decât arată gardul (și arată sinistru, să recunoaștem). Nu cred că Pucheanu știa că nenea constructorul care a câștigat licitația se va apuca de montat garduri în jurul statuii lui Eminescu.
Dar și aici lipsa de reacție e de înțeles. E puțin probabil ca acel gard să fie necesar sau să protejeze, la modul real, statuia lui Eminescu. Sau dacă e așa, cred că era firesc ca Pucheanu (sau cineva de pe lângă el) să ceară niște explicații cu care să iasă public cât mai repede. Ca să nu mai spun că se putea găsi, lejer, altă soluție.
Da, e cam aiurea să vină totă lumea să te ciufulească din postura de cârcotaș de serviciu. Dar mi se pare absolut frustrant s-o facă, culmea întemeiat, până și în cazul unor proiecte care, după lupte seculare care au durat jumătate de mandat, uite că încep să se concretizeze. Și toate astea din cauza unei comunicări absolut dezastruoase.
Dacă lucrurile continuă așa, Pucheanu poate să mute podul de la Brăila la Galați (asta presupunând că până la urmă chiar se va face podul ăla), că lumea nu-l va crede și va traversa Dunărea tot cu bacul.
