Botoșani, Satu Mare, Oradea. Trei exemple de municipalități unde s-au găsit finanțări nerambursabile pentru parcuri acvatice. Pentru că în Galați administrația consideră că „nu sunt” astfel de fonduri, vom plăti din banii noștri 23 de milioane de lei pe reabilitarea Plajei Dunărea.
În luna mai a acestui an, la iesirea din Botoșani, pe E58 (spre Suceava), era inaugurat cel mai mare parc acvatic din Moldova. Pe 48 de hectare, amatorii de relaxare au de atunci la dispoziție aqua park, heleșteu, râu artificial pentru rafting, amfiteatru în aer liber, terenuri de sport, un patinoar care poate fi utilizat inclusiv pentru antrenamente de hochei sau curling, piscine (interioare şi exterioare), parc agrement pentru copii, sală de fitness, bazin contracurent, pereți pentru escaladă şi saune (cu sare, turcească, biosaună, finlandeză).
Dar nu pentru a vă face sânge rău v-am prezentat astea până acum, ci pentru următoarea informație: Parcul de la Botoșani a fost finanțat prin intermediul Programului Operaţional Regional, pe axa dedicată turismului. Valoarea totală a proiectului a ajuns la aproape 88 milioane de lei (inclusiv TVA), finanţarea nerambursabilă accesată fiind de 33,4 milioane lei. Pe scurt, complexul a fost plătit și din fonduri europene!
”Dacă indicați dvs. fondul european, cu dragă inimă îl accesăm. Nu sunt!”, spunea în această săptămână primarul Ionuț Pucheanu, la re-lansarea proiectului legat de Plaja Dunărea. Pentru care plătim din banii noștri 23 de milioane de lei, „că nu sunt fonduri europene”. Uite că la Botoșani au fost!
Fonduri europene s-au găsit și pentru aqua park-urile din Satu Mare sau Oradea, pentru a da doar două exemple. În cazul Oradei, ce a servit drept sursă de inspirație pentru Galați, tot proiectul a fost de 88,3 milioane de lei, cu o contribuţie a primăriei de 38,9 milioane de lei. Diferenţa: fonduri europene.
Există și orașe care au accesat bani europeni pentru ridicarea unui complex acvatic dar au pierdut finanțarea: Craiova (24 de milioane de lei pentru că nu a finalizat la timp lucrările) și Năvodari (14 milioane de lei pentru că firma implicată în lucrări a dat faliment și nu a mai finalizat proiectul).
Așadar, bani europeni au tot circulat prin țară, doar că nu li s-a arătat și drumul spre Galați.
