Care este impactul social al consumului de substanțe psihoactive în rândul adolescenților?
Încep prin a face precizarea că informațiile pe care le voi oferi provin în mare parte din Raportul Național privind situația drogurilor în România, efectuat în 2022 de către Agenția Națională Antidrog.
S-au folosit și date furnizate de instituțiile de profil european: Reţeaua Europeană de Informaţii cu privire la Droguri şi Dependenţa de Droguri (REITOX) și Observatorului European de Droguri şi Toxicomanie (OEDT, EMCDDA în engleză).
Raportul Agenției cuprinde strategii naționale și locale, statistici și rapoarte privind consumul de droguri. Dar și metode de prevenire și tratament precum și alte informații extrem de interesante referitoare la piața de droguri și tendințele acesteia.
În contextul actual de interes public privind subiectul consumului de substanțe stupefiante, ne dăm seama că acesta reprezintă în continuare un subiect delicat. La care se alătură stereotipuri, dezinformare și prejudecăți.
Totodată, chiar dacă preluăm informații din rapoarte naționale și internaționale, trebuie să ținem minte că datele provin doar de la persoane care au interacționat cu instituțiile.
Există prin urmare o ”cifră neagră” a consumatorilor de droguri. Cu alte cuvinte, este posibil, lucru de care ne dăm de fapt seama în aceste zile, ca numărul consumatorilor să fie mult mai mare decât ne-am așteptat.
Ca o ultimă precizare înainte de a trece la întrebarea adresată, menționez că nu dispun de informații privind consumul de droguri în rândul copiilor sub 15 ani.
Așadar, care este impactul social al consumului de droguri la adolescenți?
În primul rând, lăsăm deoparte pentru moment problemele de sănătate ce pot apărea. Deși acestea nu sunt de neglijat. În al doilea rând trebuie să înțelegem mecanismul general de funcționare al drogurilor, ca să putem observa schimbările de comportament și sociale.
Substanțele psihoactive funcționează prin influențarea unor receptori din corpul uman. Obiectivul urmărit este senzația de euforie resimțită de către consumator. Plăcerea resimțită, obținută fără efort, induce pentru consumatori dorința de atinge iarăși aceleași senzații. Astfel se provoacă în cele din urmă dependența.
În funcție de substanțe și de frecvența consumului, dependența și toleranța, prin care se înțelege necesitatea de a administra o doză mai mare pentru a atinge aceleași efecte, cresc în mod diferit. Drogurile se împart în categorii de risc și de mare risc și în funcție de aceste două criterii.
Fiindcă consumatorul se obișnuiește să obțină o plăcere rapidă, tendința este de a neglija aspectele vieții care necesită efort, precum parcursul școlar. De ce să te chinui cu învățatul când te poți simți bine consumând stupefiante?
Datorită etapei de dezvoltare în care se află, adolescenții pot fi mai predispuși să dezvolte dependențe fizice sau psihice. De la momentul la care consumatorul devine consumator frecvent, să spunem cel puțin o dată pe săptămână, pot începe să apară și probleme la nivel personal, familial, școlar și social.
Schimbările de comportament, precum lipsa de atenție și concentrare, iritabilitate sau agitație pot fi însoțite pe plan școlar de un randament mai scăzut, absenteism și dezinteres general. La nivel familial este posibil ca relațiile personale să sufere o depreciere. Aceasta poate avea doi factori: comportamentul consumatorului sau o gestionare deficitară a problemei din partea mediului de acasă.
La nivel social, se observă o asociere în grupuri care promovează valori antisociale. Un fapt evident în rândul consumatorilor la început de drum este un interes crescut față de substanțe psihoactive, mai specific a culturii drogurilor.
